Realizări culturale și științifice maghiare în limba română, respectiv limba germană categorie: cărți
[2011-09-26]
Încă din anii ’60 Editura Kriterion a recunoscut importanța transmiterii valorilor culturale și realizărilor științifice ale comunității maghiare în procesul de a genera relații științifice și cultural cu influență pozitivă în viața culturală, științifică a minorităților naționale. În mijlocul anilor ’90 putem înregistra puține încercări asemănătoare, în primul rând editurile revistelor culturale își asumă sarcina de a transmite valorile culturale a communităților conlocuitoare. Cu publicarea valorilor culturale și a performanțelor științifice maghiare în limba română și germană, și noi ne alăturăm aceastei tendințe. În cadrul proiectului intitulat Digitizare pentru interculturalitate, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, celor interesați le punem la dispoziție 19 opere literare și științifice.
Pagina scriitorului Bálint Tibor categorie: scriitori și poeți maghiari
[2011-10-12]
Născut in 1932 la Cluj, Bálint Tibor a debutat în a doua parte a anilor 1950 cu nuvele și schițe. După mai multe volume de nuvele și povestiri, apărute în anii în care lucra la diferite reviste și ziare, în 1969 apare romanul Maimuța plângăreața, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor. Romanul a fost primit cu entuziasm și de public, iar in 1972 este pus pe scena la Cluj. Înainte de moartea sa din 2002, Bálint Tibor publica și celelalte două volume din trilogia începută cu Maimuța plângăreață.
Pagina poetului Bogdán László categorie: scriitori și poeți maghiari
[2011-10-16]
Scriitorul, poetul, redactorul și traducătorul Bogdán László s-a născut în 1948 la Sfântu Gheorghe. Începând din 1969 lucrează la ziare, iar din 1974 și la reviste culturale. Primul sau volum de poezii apare in 1972, urmat în 1978 de primul roman, intitulat "În căutarea unor locuri pentru filmare". De-a lungul timpului, a fost premiat de Uniunea Scriitorilor de trei ori.
Operele lui Hervay Gizella categorie: scriitori și poeți maghiari
[2011-10-18]
Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.
Un leagăn pe cer "E bine să ni-l închipuim pe Sütő András pedalînd în continuare pe o bicicletă celestă, îndreptîndu-se spre o redacție mai înaltă și spre o tipografie căreia numai el îi știe, în clipa asta, tainele presimțite în capodopera „Un leagăn pe cer" (...)" - fragment din necrologul „Cireșe de toamnă", de Mircea Dinescu.
Așa cum trăiești Balla Zsófia, poetă, scriitoare și jurnalistă, s-a născut la Cluj la 15 ianuarie 1949, unde a absolvit Academia de Muzică. Volumul de poezii "Așa cum trăiești" a apărut în 1983, la Editura Kriterion.
În anul 1974, cu ocazia aniversării a 125 de ani de la execuția generalilor, a fost amplasată pe monument o placă comemorativă din marmură albă cu o inscripție bilingvă. Tot atunci, după ce au fost puse într-un mic sicriu, au reînhumat osemintele păstrate în Muzeul de relicve din oraș; cu această ocazie au fost aduse la Arad rămășițele lui Károly Leiningen Westerburg din Ineu, și cele ale lui János Damjanich și György Lahner din Macea. Mormântul lui Ernő Kiss se află în localitatea Elemir(Serbia), iar cea a lui Arisztid Dessewffy în Marhaò (Slovacia). Numai la 9 ani de la dezvelirea obeliscului a [...]
Salamon Anikó s-a născut la Reci (Covasna), în anul 1945. Și-a dat bacalaureatul la Sfântu-Gheorghe. În intervalul 1969-1973, când în România s-a sistat învățământul etnografic, și-a luat diploma - fiind poate singura din generația ei - de etnograf la Universitatea de Științe Eötvös Lóránd din Budapesta. După întoarcerea ei în țară, Nagy Olga s-a retras din Institutul de Folclor al Academiei Române cu intenția de a-i ceda postul astfel eliberat lui Salamon Anikó. Oficialitățile au zădărnicit însă acest schimb. În 1975, a fost angajată la filiala din Cluj a editurii „Kriterion", ocupându-se de publicațiile cu caracter etnografic ale editurii, redactând și seria de istorie culturii „Téka". S-a sinucis [...]
Dicționar de localități din Transilvania
Alegerile generale din România (1990-2004)