Rândunică


Realizări culturale și științifice maghiare în limba română, respectiv limba germană categorie: cărți [2011-09-26]

Încă din anii ’60 Editura Kriterion a recunoscut importanța transmiterii valorilor culturale și realizărilor științifice ale comunității maghiare în procesul de a genera relații științifice și cultural cu influență pozitivă în viața culturală, științifică a minorităților naționale. În mijlocul anilor ’90 putem înregistra puține încercări asemănătoare, în primul rând editurile revistelor culturale își asumă sarcina de a transmite valorile culturale a communităților conlocuitoare. Cu publicarea valorilor culturale și a performanțelor științifice maghiare în limba română și germană, și noi ne alăturăm aceastei tendințe. În cadrul proiectului intitulat Digitizare pentru interculturalitate, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, celor interesați le punem la dispoziție 19 opere literare și științifice.

Pagina scriitorului Bálint Tibor categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-12]

Născut in 1932 la Cluj, Bálint Tibor a debutat în a doua parte a anilor 1950 cu nuvele și schițe. După mai multe volume de nuvele și povestiri, apărute în anii în care lucra la diferite reviste și ziare, în 1969 apare romanul Maimuța plângăreața, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor. Romanul a fost primit cu entuziasm și de public, iar in 1972 este pus pe scena la Cluj. Înainte de moartea sa din 2002, Bálint Tibor publica și celelalte două volume din trilogia începută cu Maimuța plângăreață.

Pagina poetului Bogdán László categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-16]

Scriitorul, poetul, redactorul și traducătorul Bogdán László s-a născut în 1948 la Sfântu Gheorghe. Începând din 1969 lucrează la ziare, iar din 1974 și la reviste culturale. Primul sau volum de poezii apare in 1972, urmat în 1978 de primul roman, intitulat "În căutarea unor locuri pentru filmare". De-a lungul timpului, a fost premiat de Uniunea Scriitorilor de trei ori.

Operele lui Hervay Gizella categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-18]

Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.

BALLA ZSÓFIA

Așa cum trăiești Balla Zsófia, poetă, scriitoare și jurnalistă, s-a născut la Cluj la 15 ianuarie 1949, unde a absolvit Academia de Muzică. Volumul de poezii "Așa cum trăiești" a apărut în 1983, la Editura Kriterion.


BALLA ZSÓFIA

Așa cum trăiești Balla Zsófia, poetă, scriitoare și jurnalistă, s-a născut la Cluj la 15 ianuarie 1949, unde a absolvit Academia de Muzică. Volumul de poezii "Așa cum trăiești" a apărut în 1983, la Editura Kriterion.



Catedrala ortodoxă

Romániai Magyar lexikon
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului a fost construită pe un plan de tip trilobat, cu pronaos peste care se ridică turnul, naos dreptunghiular cu două absidiole laterale și altar. Jumătatea vestică a primei travei a spațiului constituie pronaosul, fiind ocupată de o tribună sprijinită de doi stâlpi, ce susțin totodată turnul bisericii. Spațiul de plan dreptunghiular, care include atât naosul, cât și pronaosul - nediferențiate ca volumetrie dar nici la nivelul fațadei - este de dimensiuni de 30,3 x 15,6 m, iar absida altarului are o lungime exterioară de 7,5 m.  Planul este format din dreptunghiul celor trei travei structurate aproape [...]
tovább a lexikonhoz

Șorțul de la Mera

Romániai Magyar lexikon
Din punct de vedere etnografic, Mera aparține de zona Călata, situată pe valea Nadășului, cunoscută și sub numele de „Cifravidék". Precum în celelalte comunități ale văii (de ex.: Viștea, Băgara, Inucu, Macău) portul tradițional femeiesc își păstrează neștirbit prestigiul de-a lungul secolului XX. La începutul secolului al XXI-lea portul, valabil pentru orice generație, își pierde din aria largă de semnificație, utilizarea lui restrângându-se la ocazia marilor sărbători sau în cazul participării la unele ritualuri. Șorțul de sărbătoare este piesa reprezentativă a portului din Mera. Culoarea și gradul de decorare identifică generația căreia îi aparține purtătoarea, iar în alegerea pieselor un rol însemnat îl are ocazia la care acestea se poartă. Șorțurile, [...]
tovább a lexikonhoz