Căutarea nu are rezultat în baza noastră de date. Încercaţi AICI

Biserica romano-catolică „Sf. Ştefan”, Sâncrăieni


Biserica ridicată pe marginea luncii Oltului este înconjurată de o incintă circulară, uşor neregulată, din piatră, sprijinită pe latura dinspre râu cu contraforturi. Porţile de secol XVII, situate pe latura nord-vestică respectiv sud-vestică a incintei permit accesul în ţintirim. Anul 1692 inscripţionat în timpanul porţii sud-vestice indică probabil şi vechimea incintei. Faţada porţii nord-vestice [...]

Biserica reformată, Săcuieni


Clădirea bisericii reformate se compune dintr-o navă dreptunghiulară de 21x9 m (dimensiuni interioare), un cor cu lăţimea de 6,5-6,9 m şi lungimea interioară maximă de 11,3 m, flancat de contraforţi, un turn baroc adosat faţadei vestice între 1792-1796 şi un portic construit [...]

Identitatea maghiaro-armeană


În Transilvania, stabilirea în masă a armenilor a avut loc în ultima treime a secolului al XVII-lea. Tradiţia şi literatura de specialitate mai veche leagă stabilirea lor de o singură dată: 1672. Armenii au apărut însă mult mai devreme în Transilvania, iar stabilirea lor în grupuri mai mici sau mai mari a continuat şi în prima parte a secolului al XVIII-lea. Potrivit tradiţiei, un grup mai mare al armenilor, venind din Moldova în jurul anului 1672 prin strâmtorile bine-cunoscute de ei, s-a stabilit iniţial în apropierea acestora: în Bistriţa, Gheorgheni, Frumoasa, Gurghiu, Petelea, Suseni şi pe moşia principelui Apafi de la Ibaşfalău.Armenii din Transilvania au funcţionat în Transilvania ca o [...]


include

include

include