TRIMITE PRIN

Procesul manualelor

Publicare: 2010-11-25
Autor: RÓZSA Mária
Tradus de: BORBÉLY-BARTALIS Zsuzsa
Categorie: literatură



Este vorba despre un proces-spectacol iniţiat pe criterii politice împotriva autorilor şi a redactorilor manualelor de limbă maghiară pentru şcoala generală şi de literatură maghiară pentru licee, în 1958. În prealabil, în anii 1955-56, Ministerul Educaţiei a însărcinat mai mulţi profesori de liceu şi universitari din Cluj, cu rezultate excelente în activitatea didactică, să întocmească sau să redacteze manuale de limbă şi literatură maghiară (culegeri de texte) noi. O parte dintre aceste manuale au fost terminate şi chiar publicate, reflectând spiritul mai relaxat şi mai obiectiv în privinţa patrimoniului literar care caracteriza perioada premergătoare revoluţiei maghiare din 1956. În cursul represaliilor politice ce au urmat revoluţiei, manualele au fost supuse unei relecturi, pe baza acuzaţiei anticipate de „naţionalism şi izolaţionism naţional", iar autorii şi redactorii lor au fost traşi la răspundere.


Cu ocazia tragerii la răspundere, care a avut loc în amfiteatrul Muzeului de Istorie al Partidului din Bucureşti, lucrările au fost prezidate de însăşi secretarul general al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej. Acuzaţiile au fost prezentate de Traian Pop, şeful Departamentului de Propagandă al CC (mai târziu adjunct al ministrului educaţiei, în anii 1980 ambasador al României la Budapesta) şi Dumitru Ardeleanu, şeful Direcţiei Generale a Presei (oficiul cenzurii). Cei doi au acuzat manualele de „spiritualitate naţionalistă, orgoliu naţional, care alimentează iredentismul, şi introducerea mascată a conţinutului antirevoluţionar" (culegerea de texte căreia i se aduceau astfel de acuze conţinea imnul naţional al maghiarilor (Hymnus) şi o altă poezie cu valoare naţională simbolică, Szózat (Proclamaţie), respectiv câteva poezii ale poeţilor maghiari Dániel Berzsenyi şi Sándor Petőfi). În cazul manualelor pentru şcoala generală, acuzaţiile de „conţinut antirevoluţionar mascat" s-au referit la fraze construite prin citirea unor cuvinte pe verticală, în partea rezervată dicţionarului ortografic.


Aceste atacuri erau direcţionate împotriva Departamentului pentru Minorităţi Naţionale, înfiinţat în cadrul Ministerului Educaţiei încă din 1956 şi condus de László Bányai (fostul rector al Universităţii Bolyai). Scopul adevărat a fost însă intimidarea redacţiei maghiare a Editurii Didactice şi Pedagogice şi a comunităţii profesorilor de limbă şi literatură maghiară. Au fost concediaţi cu pedeapsă disciplinară redactorii manualelor, Ágoston Bernád şi Ferenc Hatházy şi lectorul Éva Soó. Redactorul culegerilor de texte din istoria literaturii, Magda Negreanu Győri, a fost supusă şi ea unei proceduri disciplinare, la fel ca şi lectorii culegerii (Gyula Csehi, Ilona Dévai, Elemér Jancsó, József Szigeti). Mai mulţi redactori ai editurii, iar dintre autori Miklós Fejér şi Jenő Nagy, respectiv Ferenc Gazda - condamnat anterior într-un alt proces-spectacol - au fost interogaţi timp de mai multe luni şi de Securitate, care a încercat să-i constrângă prin metodele cele mai brutale să admită acuzaţiile ce li s-au adus. Până la urmă Ferenc Gazda a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar Miklós Fejér, János Jócsák şi Jenő Nagy au revenit la catedră doar după mulţi ani.


Rezultatul a fost paralizarea publicării manualelor de limbă maghiară timp de aproximativ un deceniu. S-au elaborat programe noi, în care predarea literaturii maghiare a fost privată aproape în întregime de referinţele istorice, în loc de manuale au fost admise doar culegeri de texte, în care figurau în mod obligatoriu şi unele fragmente din opere literare româneşti, iar materialul didactic al clasei terminale de liceu era compus exclusiv din literatura maghiară din România de după 1918.
Într-o perspectivă mai largă, în această perioadă a început unificarea cuprinzătoare şi sistematică a şcolilor generale şi a liceelor cu predare în limba maghiară, care până atunci funcţionau în mod independent, cu şcolile cu predare în limba română, ceea ce a dus pe termen lung la diminuarea şi lichidarea claselor paralele cu predare în limba maghiară.



Bibliografie selectivă



Beszélgetés a 85 éves Fejér Miklóssal. Romániai Magyar Szó 1999. márc. 12. - Gazda Ferenc: Elrabolt esztendők. Kv. 2006. - 1956 Erdélyben. Politikai elítéltek életrajzi adattára. 1956-1965. Szerk. Dávid Gyula. Kv. 2006. 38. - Stefano Bottoni: Sztálin a székelyeknél. Csíkszereda 2008. 364-365.



Discuţie


IMAGINI



INCLUDERE ÎNTR-O ALTĂ PAGINĂ