Registrele (Libri Regii) principilor ardeleni
Descrierea articolului
Însăşi denumirea lor (Libri Regii), atestă faptul că aceste registre, copii ale documentelor emise de principii din Transilvania, au continuat cutuma introdusă la curtea regală din Buda de către dinastia angevină în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Deşi în epoca principatului în fruntea Transilvaniei - stat vasal, dar bucurându-se de autonomie - nu erau regi, ci principi aleşi, aceste registre sunt denumite Liber Regius, atât de tradiţia istorică, cât şi de sursele ştiinţifice, iar denumirea propriu-zisă o primea fiecare de la numele principelui. Datele atestă de asemenea faptul că uneori erau denumite şi Cărţi Voievodale (Liber Vaivodalis). În aceste registre elaborate de către cancelaria princiară - mai precis de compartimentul numit cancelaria mare (cancellaria major) - erau introduse diplomele de privilegii eterne, drepturi radicale (ius radicale) conferite de principe. Deasemenea,în aceste registre se întroduceau înscrisurile privind conferirea unor funcţii, demnităţi, titluri nobiliare sau danii, privilegii, scutiri, erau notate şi în statutele breslelor şi organizaţiilor sociale sau în deciziile cu valoare principială.
Pe lângă acestea, în registrele respective găsim un număr mare de testamente şi acte ale unor persoane particulare (vânzare-cumpărare, schimb, danii, zălogiri, tutelă), care necesitau aprobarea principelui, dar sunt şi câteva însemnări care se referă la activitatea cancelariei ca loc de adeverire (de exemplu mărturii, scrisori de oprelişte). Tot aşa cum registrelor (Libri Regii) medievale maghiare (distruse) li se atribuia validitate deplină, şi cele din Transilvania se bucurau de putere de atestare şi de valoare probatorie în faţa justiţiei. În cazul pierderii unor diplome, erau emise pe baza copiilor existente în aceste registre - la cererea părţilor - copii valide ale acestora.
Putem afirma cu certitudine că aceste registre nu conţin totalitatea diplomelor redactate în cancelaria principelui, dar nu avem cunoştinţă de criteriile de selecţie a conţinuturilor. Probabil nici nu existau criterii de selectare pe baza cărora să se decidă care dintre acte să fie introduse şi care nu. Copiile au fost introduse într-o ordine cronologică aproximativă, iar conţinutul acestora este - în cele mai multe cazuri - identic sau aproape identic cu cel al originalului. Din unele lipsesc doar formulele stereotipe ale documentului, în rest ele redau integral conţinutul. Mai frecvente sunt însemnările sumare, extrasele scurte, care fac referire doar la obiectul documentului şi la persoanele implicate. În mod sigur, din aceste însemnări sumare - de numai câteva rânduri - sau rezumate lipsesc o serie de date care erau conţinute în textul final al documentul originar, dar, cu toate acestea, ele pot fi folosite drept sursă istorică.
Însemnările din Liber Regius sunt de regulă făcute în limba latină, dar între transcrierile făcute în urma aprobărilor princiare găsim şi un număr apreciabil de acte private, statute ale breslelor scrise în limba maghiară sau, mai rar, în limba germană.
În materialul capitlului din Alba-Iulia, păstrat la Arhiva Naţională a Ungariei (Magyar Országos Levéltár - MOL), figurează până în zilele noastre 27 de volume originale şi trei fotocopii ale originalelor (acestea din urmă sunt fotocopii ale volumelor lui Báthori Zsigmond, din anii 1601-1602, păstrate la Viena). La acestea se mai adaugă două volume originale provenite de la locul de adeverire al conventului din Cluj-Mănăştur, păstrate tot la MOL. Cercetarea istorică poate conta deci pe 30 de volume de Libri Regii, dar numărul lor trebuie să fi fost mult mai mare - avem cunoştinţă de existenţa altor volume care au fost distruse sau cărora li s-a pierdut urma. În cele de mai jos vom reda în ordine cronologică volumele Registelor care pot fi găsite şi sunt disponibile pentru cercetare:
János Zsigmond: I. 1569-1570 (în arhiva locului de adeverire al conventului Cluj-Mănăştur sub cota F15: 6, păstrat la MOL); Báthory Kristóf: II. 1580-1581 (Materialul capitolului de la Alba-Iulia, păstrat la MOL sub cota F1: 1, are şi copie cu cota F1: 2); Báthory Zsigmond: III. 1582-1585 (F1: 3), IV. 1587-1589 (F1: 4).), V. 1590-1591 (a.n. Prothocollum Rubrum, F 15: 11), VI. 1601-1602 (Viena, Finanz- und Hofkammerarchiv, Handschriftensammlung 76, 3 volume de fotocopii la MOL: F1: 32, 33, 34); Bocskai István: VII. 1606 (F1: 5, are şi copie la cota F1: 6); Rákóczi Zsigmond VIII. 1607-1608 (F1: 7); Báthory Gábor: IX. 1608 (F1: 8), X. 1609-1610 (F1: 9); Bethlen Gábor: XI. 1613-1614 (F1: 10), XII. 1615-1617 (F1: 11), XIII. 1617-1621 (F1: 12), XIV. 1620-1627 (F1: 13), XV. 1623-1628 (F1: 14), XVI. 1624-1627 (F1: 15, másolata is van F1: 16 jelzet alatt), XVII. 1627-1629 (F1: 17); Bethlen Gábor, Brandenburgi Katalin és I. Rákóczi György: XVIII. 1622-1636 (F1: 18). Brandenburgi Katalin és I. Rákóczi György: XIX. 1629-1632 (F1: 19); I. Rákóczi György: XX. 1634-1637 (F1: 20), XXI. 1637-1641 (F1: 21), XXII. 1640-1643 (F1: 22). XXIII. 1643-1644 (F1: 23); I. és II. Rákóczi György: XXIV. 1647-1649 (F1: 24), XXV. 1643-1649 (F1: 25), XXVI. 1648-1650 (F1: 26); II. Rákóczi György: XXVII. 1650-1656 (F1: 27), XXVIII. 1652-1656 (F1: 28); Barcsai Ákos és I. Apafi Mihály: XXIX. 1658-1665 (F1: 29); I. Apafi Mihály: XXX. 1678-1689 (F1: 30).
În decursul timpului, pentru Libri Regii s-au elaborat mai multe indexuri, care pot fi regăsite toate în colecţia/arhiva capitlului din Alba-Iulia şi a conventului din Cluj-Mănăştur, păstrate tot la MOL (De ex: Index sensualis et verbalis Librorum regiorum I-XXIV. MOL, F14: 1.)
Valoarea de sursă istorică a acestor registre este dată în primul rând de marea varietate a actelor, care acoperă aproape toate aspectele vieţii sociale a perioadei principatului. Conţinutul bogat al acestor materiale face posibilă o valorificare multilaterală a acestor surse; în primul rând, sunt surse primare pentru cercetări de istorie locală şi demografie istorică, de arhondologie, genealogie, de istoria instituţiilor, istoria dreptului, istorie militară, istoria politicii, precum şi de istoria Bisericii sau istoria artei.
Bibliografie selectivă
Pentru Registrele Regale din Transilvania:
Az erdélyi fejedelmek oklevelei (1560-1689). Erdélyi Királyi Könyvek. DVD-ROM. Szerk. Gyulai Éva. Arcanum, Miskolci Egyetem Bölcsészettudományi Kara. Budapest, 2005.
Az erdélyi fejedelmek Királyi Könyvei. I. 1569-1602 (Erdélyi Történelmi Adatok VII. 1-3. Szerk. Jakó Zsigmond) VII/1. János Zsigmond Királyi Könyve 1569-1570. - VII/2. Báthory Kristóf Királyi Könyve 1580-1581. - VII/3. Báthory Zsigmond Királyi Könyvei 1582-1602. Mutatókkal és jegyzetekkel regesztákban közzéteszi Fejér Tamás, Rácz Etelka, Szász Anikó. Kolozsvár, 2003-2005.
Beke Antal: Kimutatás a gyulafehérvári káptalannak őrizete alatt volt országos levéltár átadásáról. Budapest, 1884.
Wass Miklós: A királyi könyvek székely oklevelei. In: Erdélyi Múzeum, 17/1900. I-X. közlemény. 56-59, 119-123, 222-225, 295-299, 355-357, 428-431, 485-488, 545-551, 595-616.
Fejér Tamás-Szász Anikó: The so-called Libri Regii Protocols of the Transylvanian Princes. In: Colloquia. Journal of Central European History, 13/2006. nr. 1-2. 272-289.
Fejér Tamás: Az erdélyi fejedelmek Királyi Könyvei. In: Református Szemle, 96/2003. 6. sz. 773-784.
Pentru Registrele Regale ungare pierite din evul mediu:
Hajnik Imre: A királyi könyvek a vegyes házakbeli királyok korszakából. In: Értekezések a történelmi tudományok köréből. Budapest, 1879. VIII. köt. 3. sz.
Majláth Béla: Adatok a királyi könyvek történetéhez. In: Századok 13/1879. 781-782.
Szabó Dezső: Adalékok a királyi könyvek történetéhez. In: Turul 24/1906. 86-88.
Szentpétery Imre: Magyar Oklevéltan. (A magyar történettudomány kézikönyve. II/3. Szerk. Hóman Bálint) Budapest, 1930. 91-92, 181-184.
Iványi Béla: Regisztratura-könyvek Magyarországon a középkorban. In: Emlékkönyv gróf Klebelsberg Kuno negyedszázados kulturpolitikai müködésének emlékére születésének ötvenedik évfordulóján. Budapest, 1925. 295-304.
Pentru Liber Regius ungar începănd din 1526:
Libri Regii. Király Könyvek 1527-1918. DVD-ROM. (Összeállította: Vissi Zsuzsanna, Trostovszky Gabriella, Németh István, Tuza Csilla, Csavlek Judit, Magyari Gabriella, Németh György). Budapest, 2006. http://mol.arcanum.hu/