listare

trimite prin

Catedrala ortodoxă română, Arad
Ultima actualizare:  2010-03-17
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  Dezső Éva



Date despre monument
Adresa: Piaţa Catedralei 1.
Cod: AR-II-m-B-00491
Datare: 1862–65

Date istorice
În urma demolării bisericii vechi din zona adiacentă Mureşului, începe edificarea unei biserici noi, cu hramul naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, la iniţiativa episcopului Procopie Ivascovici, în aşa numita „grădină-Techelia".Lucrările de construcţie realizate între 1862-65 au fost sprijinite în principal de familia Mocsoni şi bancherul vienez Gheorge Sina. Proiectul a fost întocmit de arhitectul arădean Anton Czigler, originar din Jula, unele detalii ale faţadei (precum frontonul dintre turnuri)au fost realizate abia cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1905-1906. În 1966 faţada principală a fost decorată cu trei mozaicuri. Clopotul datat 1764 a fost adus din biserica veche demolată. În clădirile anexate bisericii o vreme a funcţionat teologia ortodoxă, astăzi găzduiesc unele dintre birourile episcopiei, respectiv spaţii locative.

 


Descrierea edificiului

Clădirea din piaţa denumită după însăşi catedrala, cuprinde naosul de plan dreptunghiular, urmat de un segment îngust aducând a transept de care, prin ziduri arcuite, se articulează altarul ce închide construcţia într-o absidă pe trei laturi ale octogonului. Absida altarului este delimitată de strada Românului. Faţada principală spre piaţă poartă două turnuri, este o compoziţie regulată, simplă, cu elemente stilistice ale barocului târziu şi clasicism. Între turnuri se desfăşoară segmentul central al faţadei sub forma unui modest rezalit delimitat de pilaştrii decoraţi cu ghirlande şi capiteluri ionice. Colţurile turnurilor, pe înălţimea parterului, sunt marcate cu acelaşi tip de pilaştrii, care pornesc toţi de la nivelul soclului înalt. Faţada divizată astfel în trei pe verticală, fiecare dintre segmente este decorat cu câte un mozaic încadrat în ferestre oarbe cu închidere semicirculară. Mozaicul segmentului central îl reprezintă pe Hristos întronat, de o parte şi alta cu figurile Maicii Domnului şi a lui Sfântu Ioan Botezătorul. Poarta bisericii din axa centrală cu închidere lineară este accentuată de un timpan în segment de cerc din tencuială. Registrul inferior al faţadei se încheie cu un brâu median prezentând muluri multiple, iar rezalitul central este încoronat de un timpan triunghiular. Deasupra acestuia, între etajul turnurilor, se ridică frontonul de factură barocă, pornind cu volute inferioare şi încheindu-se în segment de cerc, penetrat de un gol circular. De o parte şi alta, turnurile zvelte au colţurile marcate de pilaştrii cu capiteluri corintice, iar pe fiecare latură sunt ferestre cu închidere semicirculară, protejate de jaluzele. Deasupra pilaştrilor, brâul cornişei se arcuieşte peste cadranul orologiului. Coifurile roşiatice elegante ale turnurilor se ridică deasupra unor parapete accentuate de câte o fereastră oarbă cu închidere semicirculară, iar pilaştrii scunzi de la colţuri poartă câte o urnă poleită.

 

Faţadele laterale ale bisericii sunt ritmaţi de pilaştrii decoraţi cu ghirlande şi capiteluri ionice, determinând trei segmente, fiecare având goluri cu închidere semicirculară subliniate de arce semicirculare proeminente. Pe ambele laturi, segmentul median cuprinde câte o uşă de intrare amplasată sub ferestre şi protejată de portic metalic ulterior, închis cu sticlă. La partea superioară a pilaştrilor se întinde un brâu lat din tencuială, deasupra căreia se desfăşoară cornişa puternic profilată, susţinută de un şir de console.

 

Faţadele laterale se continuă cu segmentele proeminente ale transeptului, marcate de ferestre semicirculare. Transeptul este articulat de altar prin ziduri arcuite convexe, urmând traseul frânt al absidei altarului pe trei laturi ale octogonului, faţadele fiind decorate conform celor descrise la faţadele laterale. Faţadele laterale ale bisericii sunt ritmaţi de pilaştrii decoraţi cu ghirlande şi capiteluri ionice, determinând trei segmente, Laturile absidei altarului au câte un gol cu închidere semicirculară, iar la colţuri sunt pilaştrii cu capiteluri ionice, la partea superioară şi aici se continuă cornişa anterior prezentată. Pe ambele laturi ale clădirii, în faţa zonei convexe este ataşată câte o anexă scundă, de dimensiuni reduse, acoperită în pupitru, servind ca vestimentar.

 

În interior, vizitatorul este întâmpinat de o atmosferă semiobscură, caracteristică bisericilor ortodoxe. Deasupra zonei intrării principale, în segmentul central se află o galerie susţinută de doi pilaştrii şi doi stâlpi, formând o arcatură cu trei traveei semicirculare. Corespunzător acestora, spaţiul de sub galerie este acoperit cu trei bolţi a vela. Galeria este delimitată spre spaţiul naosului de un parapet cu baluştrii, prezentând pe porţiunea mediană o proeminenţă susţinută de console precum un balcon.
Naosul, împreună cu transeptul formează patru traveei, acoperită fiecare de boltă a vela, pe arce dublou susţinute de perechi de pilaştrii finisaţi cu marmură artificială. Capitelurile corintice ale pilaştrilor sunt poleite, deasupra cărora se întinde antablamentul zugrăvit în alb. În alveolele transeptului sunt amplasate stranele preoţeşti, deasupra cărora sunt mici galerii susţinute de câte doi pilaştrii cu capiteluri profilate legaţi cu un arc în segment de cerc.

 

La intersecţia transeptului cu altarul se află iconostasul cu riguroasele registre de icoane. Golurile iconostasului sunt flancate de coloane canelate cu capiteluri corintice poleite, icoanele sunt pictate în câmpuri cu închidere semicirculară. Uşile împărăteşti sunt accentuate de un timpan triunghiular. Iconostasul a fost pictat de acelaşi Nicola Alexici, a cărei operă este şi iconostasul actual al bisericii sârbeşti din oraş. Piesele de mobilier ale bisericii sunt conforme cu arhitectura şi decoraţiile albe şi poleite ale iconostasului.

 

Suprafaţa pereţilor din interiorul bisericii sunt tratate în marmură artificială până la un nivel, ude se întinde un brâu decorat cu ornamente vegetale, deasupra căruia de desfăşoară cicluri de icoane, reprezentând sfinţi ortodocşi. Ferestrele bisericii au geamuri colorate moderne, fără reprezentări, asigurând lumina interioară semiobscură, prielnică meditaţiei şi rugăciunii.

 

Clădirea bisericii este cuprinsă între două aripi de clădire cu planuri în formă de „U", ce se deschid spre curte pe ambele niveluri prin şiruri de arcade în segment de cerc.

 

Catedrala este un frumos exemplu de neobaroc clasicizant, care se încadrează mai degrabă în arhitectura bisericească de rit occidental din secolul al XIX-lea., decât în arhitectura bisericilor ortodoxe contemporane atât de răspândite. În decursul transformării structurii urbane a oraşului, amplasamentul a devenit mai puţin central, din acest motiv s-a mai construit o catedrală nouă, la capătul arterei principale a Aradului.

 


Bibliografie selectivă
• Ujj János, Arad építészeti emlékei, Nagyvárad 2008. pp. 48-49.
• Georghe Lanevschi - Ujj János, Arad. Patrimoniul cultural construit, Arad, 2007. p. 20.
• Lanevschi, Gheorghe, Repertoriul monumentelor religioase de pe cursul inferior al Mureşului, în: Ziridava XI, 1979. pp. 1007-1008.
• Georghe Liţiu, Începuturile catedralei din Arad.,în: Mitropolia Banatului 1968, 1-3, pp. 84-94.

 



Unable to select database