listare

trimite prin

Palatul Bohuş, azi locuinţe şi spaţii comerciale, Arad
Ultima actualizare:  2010-03-17
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  Dezső Éva



Date despre monument
Adresa: Str. Vasile Goldiş 1–3.
Cod: AR-II-m-B-00522
Datare: 1912–1913

Date istorice


Clădirea de dimensiuni impozante, inaugurată în 1913, a fost concepută de arhitectul Lajos Szántay, la comanda familiei baronului Bohus, în locul unei construcţii iniţiale pe două nivele, casa Bohus, care ocupa numai o parte a terenului. În arhitectura arădeană, în noua clădire s-au utilizat pentru prima dată planşee din beton armat, tot aici, la parterul palatului într-o sală proiectată şi iniţial pentru această destinaţie s-a deschis primul cinematograf al oraşului, funcţionând neîntrerupt până în anii nouăzeci.


Descrierea edificiului

Palatul este amplasat în imediata apropiere a pieţei centrale de odinioară a Aradului, piaţa Libertăţii. Clădirea pe patru nivele, cu planul în formă de „U” şi curte interioară s-a construit pe un teren delimitat de strada principală (azi Revoluţiei) şi de străzile Vasile Goldiş şi Românului. Cea mai lungă aripă a clădirii (latura inferioară a U-ului) are faţada la strada Goldiş. Acoperişul relativ scund, abia se zăreşte în spatele frontoanelor faţadei. Latura posterioară spre curte ale aripilor din străzile Goldiş şi Revoluţiei sunt calcane. La colţul străzilor Goldiş şi Românului în interior, precum şi pe latura dinspre curte a aripii stradale Românului se deschid locuinţe, partea aceasta a casei poartă cursivă şi are caracter de casă de raport. Latura deschisă a U-ului este închisă de faţadele posterioare ale clădirilor lotului vecin.

La parterul aripilor din străzile Revoluţiei şi Goldiş, de la început a funcţionat o bancă, mai multe magazine şi o sală bogat decorată a unui cinematograf (în ultima perioadă a fost neglijată şi închisă), iar la etaj şi aici sunt spaţii locative. 

 

Vederea principală a clădirii este colţul rotunjit de la intersecţia străzilor Revoluţiei şi Goldiş, accentuat de frontonul ce se înalţă deasupra cornişei şi de cupola turnului ce se sprijină pe coloane. Odinioară, frontonul purta reclama cinematografului Apollo. Uşa de intrare a băncii de la parter are formă arcuită, asemenea parapetului traforat al terasei de la etajul întâi, iar balconul închis din spatele acestuia este tot un volum cilindric format din alternarea golurilor şi pereţilor înguşti. În mod similar, forma arcuită este urmată şi de balcoanele etajelor doi şi trei, parapetul balconului de la etajul doi este din sticlă pictată cu reclame, care odinioară a fost iluminată. Acest colţ cilindric formează axul de simetrie dintre segmentele următoare de câte trei axe ale străzilor Goldiş şi Revoluţiei, care cu mici excepţii sunt imaginea în oglindă a uneia faţă de cealaltă faţadă. Axa centrală a faţadei străzii Revoluţiei este accentuat de balcoanele închise de la etajul unu şi doi, precum şi de un mic fronton ce se ridică deasupra cornişei. Prima axă la nivelul etajelor doi şi trei are balcoane cu parapete metalice traforate, iar la etajul întâi, parapetul balconului este din cărămidă traforată, decorată cu elemente din fier. Aspectul îngust, de dungă verticală a celei de a treia axă se datorează ferestrelor dreptunghiulare alungite, flancate pe înălţimea a trei etaje de ornamentele tencuite ale unui şir de frunze. La nivelul etajului întâi, din cea de a doua axă, ocolind colţul cilindric şi până în a doua axă a străzii Goldiş se întinde un parapet unitar, zidit şi traforat, linia acesteia unifică faţadele celor două străzi şi accentuează colţul clădirii. Sub cornişa de tencuială cu ornamente geometrice, pe faţada străzii Revoluţiei, urmat de zona de colţ şi primele patru segmente de faţadă ale laturii străzii Goldiş, se întinde o friză de stucatură cu vrejuri şi frunze, care deasupra ferestrelor din axa a doua a faţadelor se dezvoltă abundent pe câte un fronton. În fiecare axă este amplasat printre vrejuri câte un scut heraldic stilizat din stucatură.

 

Oricât de  impozantă este faţada străzii Goldiş, pierde mult din importanţă, datorită lăţimii  reduse a străzii. Faţada este compusă pe 4+3+4+3+4+2 axe, asigurând ritmul prin alternanţă, în continuare suprafaţa faţadei se retrage moderat, apoi se termină într-un colţ rotunjit de balcoane arcuite, susţinute de coloane pe cele trei etaje.

Am prezentate mai sus primele trei axe ale segmentului cu patru axe, ca imaginea în oglindă a corespondenţei din strada Revoluţiei. În a patra axă se repetă elementele din axa a treia. În segmentul următor cu trei axe, deasupra axei unu şi trei se ridică accente de tip turn, formând frontoane. Axa mediană mai lată este caracterizată de un balcon închis, de formă arcuită la nivelul etajelor doi şi trei. Cel de-al doilea segment cu patru axe repetă elementele primului segment, astfel se păstrează ritmul, dar la o observaţie atentă se disting şi unele diferenţe. Axele unu şi patru sunt mai late, iar axele doi şi trei mai înguste. La nivelul etajului întâi în axele mediane sunt amplasate goluri geminate cu închidere semicirculară, care se deschid într-un balcon comun. Parapetul traforat este decorat cu plăci de oţel reliefate, caracteristice ornamenticii clădirii, iar deasupra parapetului s-au păstrat jardinierele confecţionate din aceste elemente, conform proiectului original. Tâmplăria metalică a spaţiilor comerciale de la parter este decorată cu ornamente geometrice şi vegetale variate din alamă. Această tâmplărie încă păstrează majoritatea elementelor sale originale, fiind înlocuite numai câteva dintre ele.

Segmentul următor de trei axe repetă situaţia segmentului anterior cu trei axe, doar la nivelele superioare, parterul şi etajul întâi, însă diferă. Aici axele sunt deviate, în prima axă se deschide o intrare în casa scării, iar între a doua şi a treia axă se află una dintre intrările cinematografului, funcţiune reprezentată şi pe faţada clădirii; la parter şi etajul întâi în următoarele şase axe, prin tratarea deosebită a pereţilor şi încadrarea zonei într-un chenar. Cele trei accese ale cinematografului, sunt protejate de copertine elegante, susţinute de console curbate din fier forjat traforat, acoperite original cu sticlă.

Segmentul următor de patru axe este oglinda celei precedente, iar cele două axe premergătoare turnului de colţ, repetă primele două axe din strada Goldiş. La fiecare segment de patru axe apare friza descrisă anterior, cu scuturi heraldice stilizate. Frontoanele segmentelor de trei axe sunt decorate cu ornamente similare.

După balconul arcuit de colţ, susţinut la fiecare nivel de coloane cu capiteluri bulbate, faţada dinspre strada Goldiş se retrage moderat. Ultimele cinci axe, asemenea celor două precedente colţului, pe latura dinspre curte aparţin deja zonei cu cursivă, având caracter de casă de raport. Prime două axe la parter conţin un acces carosabil arcuit şi o intrare simplă în casa de scară. Deasupra, la nivelul etajului o arcadă semicirculară oarbă uneşte aceste două axe. Faţada acestei părţi este tratată mult mai simplu. Placajul de marmură roşie a soclului nu diferă de restul clădirii, chiar şi piatra apără-roată al accesului carosabil este confecţionat din acest calcar roşu şi dur de la carierele din Moneasa.

Colţul străzii Românului este accentuat din nou de un balcon arcuit, iar faţada posterioară cu  1+6+4 axe este de asemenea simplă, aspectul său indicând funcţiunea locativă avută.

Spre curte, faţada clădirii este simplă, specifică caselor de raport orăşeneşti. Ca ornamente se pot enumera chenarele din cărămidă aparentă din jurul golurilor, balustrada metalică a cursivelor şi scărilor, amplasarea ritmată a rampelor de scară şi suprafeţele mari vitrate de o atmosferă plăcută de la colţurile interioare ale clădirii. Aspectul elegant al caselor de scară se datorează în mare măsură balustradelor din fier forjat, grilajelor şi casei liftului tot din fier forjat. Basoreliefurile ce decorează casele de scară, după toate probabibilităţile se pot atribui sculptorului Géza Rubletzky, care era chiriaş în una dintre cele două locuinţe cu atelier din clădire şi a confecţionat şi basoreliefurile pentru Palatul Culturii (proiectat tot de Lajos Szántay).

 

Clădirea este una dintre cele mai ample clădiri secesion din Arad, care are un rol decisiv şi în aspectul urban al centrului. Tipurile variate de tâmplării, amplasate repetitiv, ritmic şi ordonat, precum şi decoraţiei de tencuială care le încadrează, stucaturilor geometrice şi vegetale foarte deschise la culoare, precum şi datorită elementelor ornamentale din fier forjat şi alamă prelucrată sunt detaliile cele mai caracteristice ale edificiului. Elementele utilizate la această clădire sunt caracteristice limbajului arhitectural al lui Lajos Szántay, unele detalii fiind prezente şi la Palatul Culturii sau la palatul Szántay. Szántay nu utilizează elementele fine, suple, arcuite ale secesionului austriac sau ale art nouveaului belgian, limbajul său fiind mult mai greoi, mai geometric, unul specific, uşor de recunoscut. Clădirile proiectate de el sau de biroul său, sunt determinante în arhitectura Aradului atât ca importanţă ca şi număr.

 


Bibliografie selectivă

Lanevschi, Gheorghe, Arta 1900 în architectura arădeană, în Ziridava XV–XVI, 1987, 614–616.
Lanevschi, Gheorghe – Ujj János, Arad. Patrimoniul cultural construit, Arad, 2007, 105–106.
Pávai Gyula, Mesélő aradi házak, Nagyvárad, 2008, 35.
Ujj János, Arad építészeti emlékei, Nagyvárad, 2008, 123.

 



Discuţie

imagini

includere într-o altă pagină