listare

trimite prin

Biserica romano-catolică, Arad
Ultima actualizare:  2010-05-09
Autor:  Sarkadi Nagy Emese
Tradus de:  P. Kovács Klára



Date despre monument
Adresa: Bulevardul Revoluţiei nr. 96/a
Cod: AR-II-m-B-00557
Datare: 1902-1904

Date istorice
Biserica minoriţilor dedicată Sfântului Anton din Padova a fost construită conform proiectelor lui Emil Tabakovits între 1902 şi 1903, după demolarea bisericii baroce a ordinului. Amenajarea interiorului lăcaşului s-a prelungit însă ani în şir, acesta fiind sfinţit doar în 1911.

Descrierea edificiului

Monumentul se situează la capătul dinspre Piaţa Libertăţii a bulevardului principal, în imediata vecinătate a teatrului, la intersecţia străzii principale cu str. Lucian Blaga. Faţada principală a bisericii, aceea dinspre bulevard, este flancată de faţada Palatului Minoriţilor, clădire adăpostind unităţi comerciale, locuinţe şi birouri, care înglobează de fapt biserica. Faţada principală a bisericii constituie parte integrantă a frontului palatului de plan dreptunghiular. Planul lăcaşului de cult cu nava şi corul dreptunghiular se desfăşoară în curtea interioară a palatului. Tot în curte a fost ridicată - conform unei inscripţii, în 1926 - şi casa de cultură a ordinul minoriţilor. Această clădirea de plan semicircular se evidenţiază prin faţada exigentă.

 

Faţada principală a bisericii este dominată de două perechi de coloane impozante, cu capitelul compozit, amplasate pe extremităţile faţadei în faţa frontului. Un şir de trepte amenajate între soclurile coloanelor duce spre portalul lăcaşului. Poarta dreptunghiulară a bisericii flancată la rândul ei de câte o coloană cu capitelul compozit este amplasată în nişa de proporţii, încheiată în arc semicircular din axul central. Deasupra coloanelor se desfăşoară un brâu bogat profilat, decorat cu denticuli, care constituie în acelaşi timp brâul median al întregii faţade, accentuat fiind în dreptul accesului principal.

 

Pe postamentul de deasupra porţii a fost amplasată o compoziţie sculpturală reprezentând o Piéta. Arcul semicircular al nişei portalului este decorat cu un şir de ove şi o ghirlandă din lauri, deasupra acestuia fiind reprezentată stema ordinului minoriţilor într-un scut heraldic decorat cu volute, flancat de îngeri culcaţi. De o parte şi de cealaltă a nişei remarcăm perechi de pilaştri cu capitelul compozit, acoperiţi parţial de către coloanele din faţa frontului. Cornişa faţadei, accentuată puternic în dreptul perechilor de coloane, este decorată deasupra coloanelor cu scuturi heraldice cu volute, care includ capete de putti şi monograma IHS. Deasupra porţii bisericii, în friză, este inscripţionat citatul biblic „AZ ÉN HÁZAM IMÁDSÁG HÁZA. Lukács 19,46" (Şi va fi casa Mea casă de rugăciune, Luca, 19:46.) Aticul urmează structura cornişei. În axul porţii acesta prezintă trei nişe cu închiderea semicirculară în care sunt amplasate statuile lui Christos (în nişa centrală), respectiv statuile a două sfinte (în nişele laterale). Aticul este delimitat de doi stâlpi pe care sunt aşezate statuile câte unui înger flancat de putti. În spatele aticului şi a cupolei nartexului se înalţă un turn cilindric acoperit cu o cupolă învelită cu aramă. Faţada turnului este ritmată de către perechi de coloane ionice, care flanchează ferestre cu obloane încheiate în arc semicircular, surmontate de deschideri circulare. Excepţie constituie doar axul central, unde în locul ferestrei circulare a fost montat un orologiu. Faţadele laterale şi cea posterioară a bisericii sunt sobre, acestea fiind ascunse oarecum în curtea interioară a Palatului Minoriţilor. Faţadele laterale ale navei sunt ritmate de câte cinci ferestre cu închiderea semicirculară, sub nivelul acestora desfăşurându-se un brâu profilat.

 

În axul al doilea dinspre piaţa principală a fost amenajată poarta laterală a bisericii. Tot înspre piaţa centrală, în dreptul nartexului, pe latura dinspre str. Lucian Blaga remarcăm rezalitul casei scărilor ce urcă pe tribuna vestică a bisericii. Faţada acesteia se evidenţiază prin ferestre mici, dreptunghiulare dispuse câte două pe fiecare nivel. La capătul opus al navei se află corul pătrat, mai îngust decât nava, având faţada sobră asemenea navei. Zidurile laterale ale corului sunt străpunse de câte o fereastră cu închiderea semicirculară. Brâul profilat de sub nivelul deschiderilor înconjoară întreaga clădire. Atât nava cât şi corul poartă câte un acoperiş în două ape. Sacristia de plan dreptunghiular este alipită laturii dinspre curte a corului.

 

Intrând pe poarta principală pătrundem în nartexul bisericii acoperit cu o cupolă. Zidurile acestui spaţiu sunt compartimentate de perechi de pilaştri cu capitelul compozit, respectiv de deschideri evidenţiate prin ancadramente împodobite cu stucaturi. Cupola prezintă o pictură decorativă, care imită stucatura elementelor arhitectonice. Nava este dezaxată cu 45˚ faţă de intrarea principală. Cele cinci travee ale navei poartă calote boeme delimitate de arce dublou, care se sprijină pe perechi de coloane şi stâlpi cu capitelul compozit, respectiv pe antablamentul accentuat, bogat profilat de deasupra acestora. Coloanele pereche sar mult în faţa zidurilor laterale, conturând nişte spaţii asemănătoare unor capele laterale de-a lungul laturilor lungi ale clădirii. Suprafaţa coloanelor, stâlpilor şi a antablamentului este tratată cu o pictură gălbuie imitând marmura.

 

În traveea dinspre intrare a fost amenajată tribuna susţinută de două coloane, caracterizată de un parapet decorat cu baluştri.

 

Cupola pictată a corului este susţinută de perechi de coloane şi stâlpi - asemănătoare celor din navă - amplasate în cele patru colţuri ale spaţiului pătrat. Zidul dinspre curte al corului este străpuns de uşa sacristiei cu ancadramentul cioplit din piatră, cu timpan. Atât nartexul, cât şi nava şi corul bisericii sunt pardosite cu mozaic.


Altarul principal al bisericii, amplasat în cor, evocă structura retablurilor renascentiste. Acesta este flancat de doi pilaştri cu caneluri şi capitelul compozit care susţin antablamentul. Deasupra frizei decorate cu stema ordinului minoriţilor urmează cornişa evidenţiată printr-un şir de console, structura altarului fiind încununată de un timpan care poartă în vârf crucea.

 

Conform dedicaţiei lăcaşului, pictura altarului îl reprezintă pe Sf. Anton de Padova îngenuncheat în faţa pruncului Isus, înconjuraţi un grup format din putti şi un înger. Pictura iluzionistă de o parte şi de cealaltă a retablului completează compoziţia altarului: pilaştri asemănători cu cei ai altarului susţin câte o vază. Remarcăm de asemenea un baldachin şi draperii pictate. Altarul fusese realizat pentru biserica nouă la începutul secolului al XX-lea de către Vastagh György senior.

 

În spaţiile dintre stâlpii navei sunt amplasate altare laterale. Două dintre cele aflate pe latura dreaptă au fost confecţionate prin refolosirea unui altar realizat de Ferdinand Schissler, provenit din biserica demolată a minoriţilor. Una dinte picturile în ulei reprezintă moartea Sfântului Iosif, iar pe cealaltă figurează Sf. Francisc primind stigmatele. Al treilea altar secundar de pe aceeaşi latură este dedicat Sfintei Elizabeta. Primul altar de pe latura opusă a navei îl reprezintă pe Ştefan cel Sfânt al Ungariei dedicându-şi ţara şi coroana Fecioarei. Pictura este o copie după tabloul realizat de Gyula Benczúr, aflat în Bazilica Sf. Ştefan din Budapesta. Tot pe latura dinspre curte a navei a fost amplasat un retablu închinat Sfintei Cruci, respectiv altul dedicat Inimii lui Isus. De o parte şi de cealaltă a arcului de triumf remarcăm alte două altare secundare, având structura mai modestă decât cele menţionate anterior. Acestea sunt închinate Sfintei Tereza respectiv Fecioarei. Structura altarelor laterale este de altfel foarte asemănătoare, acestea fiind retabluri decorate cu elemente de factură renascentistă sau barocă, flancate de coloane, încununate de edicule, care înglobează fie o nişă pentru sculpturi, fie o pictură încheiată în arc semicircular.

 

Pictura navei este opera lui Ferenc Lohr és Erik Bogdánffy Pauli. Bolţile sunt decorate cu tondouri reprezentând scene din ciclul cristologic.

 

Ferestrele cu închiderea semicirculară sunt împodobite cu vitralii reprezentând figuri de sfinţi, printre altele sfinţii casei arpadiene.

 

Clădirea eclectică, ce combină elemente stilistice neoclasice, baroce şi renascentiste, constituie unul dintre monumentele cele mai reprezentative datând de la începutul secolului al XX-lea din Arad.

 


Bibliografie selectivă
• Ujj János, Arad építészeti emlékei, Nagyvárad, 2008, pp. 87-88.
• Georghe Lanevschi - Ujj János, Arad. Patrimoniul cultural construit, Arad, 2007, p. 63.
• Somogyi Gyula, Arad szabd királyi város leírása, Arad, 1913, pp. 85-86.


Unable to select database