listare

trimite prin

Sinagoga ortodoxă, Oradea
Ultima actualizare:  2010-06-01
Autor:  Bara Júlia
Tradus de:  Éva Dezső



Date despre monument
Adresa: str. Mihai Viteazul nr. 4.
Cod: BH-II-m-B-01060
Datare: 1890

Date istorice
Sinagoga ortodoxă din Oradea este amplasată la începutul străzii Mihai Viteazul, fosta stradă Zárda. A fost construită în 1890, de antreprenorul Ferenc Knapp în baza proiectului elaborat de Nándor Bach, cel care a proiectat şi sinagoga din str. Decebal din Satu Mare.
În curtea sinagogii s-a construit o casă de rugăciuni mult mai modestă în 1908, după proiectul lui Lajos Incze, cu decenii mai târziu, tot aici a fost ridicat şi monumentul comemorativ al membrilor comunităţii evreieşti ortodoxe căzute victime ale lagărelor naziste.

Descrierea edificiului

Faţada clădirii eclectice de plan dreptunghiular orientată est-vest, paralelă cu frontul stradal, precedată de un spaţiu verde este bogat ornamentată în principal cu elemente decorative caracteristice arhitecturii romanice, maure şi islamice.

 

Faţada principală este compusă pe trei axe, determinate de patru pilaştrii puternici cu cinci laturi, ce se înalţă deasupra cornişei, încheindu-se cu urne decorative de înălţimi variabile. În axa mediană, flancată de pilaştrii - articulaţi cu brâuri şi goluri terminate semicircular - proeminenţi de forma unor turnuri, se găseşte intrarea principală cuprinsă între două ferestre cu închidere semicirculară. Deasupra intrării principale este amplasată o fereastră tripartită amplă, divizată de colonete ce susţin arce de potcoavă, cuprinse sub un arc semicircular cu câmpul străpuns de goluri circulare. În axele laterale ale faţadei principale se află intrările secundare mai modeste, care asigură accesul la tribuna rezervată femeilor. Deasupra intrărilor secundare sunt ferestre cu închidere semicirculară. Tâmplăriile faţadelor sunt decorate cu capiteluri cubice stilizate.

 

Aspectul faţadei principale este determinată pe lângă expresia caracteristică a axei intrării principale şi de compoziţia celui de-al treilea registru, cel superior al faţadei. Aici, suprafeţele placate cu cărămidă aparentă, delimitate de pilaştrii, sunt încheiate de frontoane triunghiulare şi cornişă decorativă cu şir de arcade oarbe, fiind străpunse de ferestre circulare. Vârful frontoanelor este decorat cu diverse motive ornamentale, cu steaua lui David, palmete stilizate, iar peste frontonul central se află o placă de piatră inscripţionată cu primele rânduri ale celor zece porunci.

 

Deasupra portalului principal se vede o placă inscripţionată cu un citat din Tora, iar placa comemorativă din stânga acestuia este dedicată victimelor holocaustului.

 

Faţadele laterale sunt tratate mai simplu. Faţada nordică şi cea sudică este organizată pe câte şase axe, delimitate de pilaştrii şi cu ferestre suprapuse încheiate semicircular. Aceste faţade sunt tencuite cu excepţia etajului primelor axe dinspre faţada principală, unde suprafeţele sunt placate cu cărămidă aparentă. Pe ambele faţade, în zona mediană se află câte o intrare secundară cuprinsă de semicoloane.

 

Prin intrarea principală se accesează un hol în care este amplasat vasul ritual pentru spălarea mâinilor, respectiv de aici porneşte scara care urcă la galeria femeilor. Spaţiul de plan dreptunghiular (heikhal) este divizat în trei nave de stâlpii din fontă cu capiteluri ornamentate, care susţin tribuna desfăşurată în formă de „U". Elementul principal al spaţiului interior este bima amplasată în poziţie centrală (care este o masă pentru citirea Torei), iar opus acesteia în peretele estic (mizrah) se află nişa grandioasă, cu închidere semicirculară şi coloane, ocupată de chivot. Chivotul, de altfel dulapul Torei, este încoronat de ornamente cuprinzând tablele legii aduse de Moise, iar coloanele cu capiteluri ornamentale ce decorează dulapul, susţin o cornişă pe care se găsesc motive reprezentând terminaţia sulurilor Torei.
Dintre decoraţiile interiorului trebuie remarcat pictura decorativă cu motive geometrice stilizate a pereţilor şi bolţilor, care emană o atmosferă orientală, respectiv vitraliile ferestrelor circulare şi în arc de potcoavă.


Bibliografie selectivă
Gazda Anikó, Zsinagógák és zsidó közösségek Magyarországon (Térképek, rajzok, adatok), Budapest, 1991.
Streja, Aristide - Schwarz, Lucian, Sinagogi din România, Bucureşti, 1996.
Péter I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885-1915, Budapest, 2002.
Péter I. Zoltán, Nagyvárad 900 évés múltja és épített öröksége, Budapest, 2005.
Péter I. Zoltán, 3 secole de arhitectură orădeană, Oradea, 2003.


taguri

, sinagogă

Discuţie