Cuc


Proiectul “Digitalizare pentru interculturalitate II” categorie: enciclopedie [2012-10-26]

Proiectul digitalizării și publicării revistei "Glasul minorităților" a fost realizat în cadrul proiectului Digitizare pentru interculturalitate II finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, de Fundația Jakabffy Elemér Alapítvány (Cluj-Napoca) prin colaborare cu Asociația Media Index. Tot în cadrul proiectului sunt puse la dispoziția celor interesați 9 volume axate pe tematica minoritară.

Glasul Minorităților categorie: reviste [2012-09-26]

Glasul Minorităților (1923–1942) este cea mai importantă revistă din perioada interbelică dedicată problemei minorităților din România și nu numai. Revista a apărut în anul 1923, redactorii revistei fiind Jakabffy Elemér și Sulyok István. Primele trei volume conțin articole în limba română, începând cu anul 1926 devine revistă multilingvă, lîngă articolele de limba română apar și articole în limba germană, franceză și engleză.

Operele lui Hervay Gizella categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-18]

Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.

Pagina poetului Bogdán László categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-16]

Scriitorul, poetul, redactorul și traducătorul Bogdán László s-a născut în 1948 la Sfântu Gheorghe. Începând din 1969 lucrează la ziare, iar din 1974 și la reviste culturale. Primul sau volum de poezii apare in 1972, urmat în 1978 de primul roman, intitulat "În căutarea unor locuri pentru filmare". De-a lungul timpului, a fost premiat de Uniunea Scriitorilor de trei ori.

Pagina scriitorului Bálint Tibor categorie: scriitori și poeți maghiari [2011-10-12]

Născut in 1932 la Cluj, Bálint Tibor a debutat în a doua parte a anilor 1950 cu nuvele și schițe. După mai multe volume de nuvele și povestiri, apărute în anii în care lucra la diferite reviste și ziare, în 1969 apare romanul Maimuța plângăreața, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor. Romanul a fost primit cu entuziasm și de public, iar in 1972 este pus pe scena la Cluj. Înainte de moartea sa din 2002, Bálint Tibor publica și celelalte două volume din trilogia începută cu Maimuța plângăreață.

Realizări culturale și științifice maghiare în limba română, respectiv limba germană categorie: cărți [2011-09-26]

Încă din anii ’60 Editura Kriterion a recunoscut importanța transmiterii valorilor culturale și realizărilor științifice ale comunității maghiare în procesul de a genera relații științifice și cultural cu influență pozitivă în viața culturală, științifică a minorităților naționale. În mijlocul anilor ’90 putem înregistra puține încercări asemănătoare, în primul rând editurile revistelor culturale își asumă sarcina de a transmite valorile culturale a communităților conlocuitoare. Cu publicarea valorilor culturale și a performanțelor științifice maghiare în limba română și germană, și noi ne alăturăm aceastei tendințe. În cadrul proiectului intitulat Digitizare pentru interculturalitate, realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, celor interesați le punem la dispoziție 19 opere literare și științifice.

Hervay Gizella

Hervay Gizella Nascută în 1934 la Mako, în Ungaria, Hervay Gizella se mută în județul Sălaj la vârsta de 12 ani, împreună cu mama. După terminarea facultății de limba si literatura maghiară la Cluj, se mută la Bucuresti. Prima sa poezie apare în 1953. În 1976 se mută la Budapesta. În același an, fostul său soț, Szilágyi Domokos se sinucide, iar un an mai târziu, fiul lor, Attila – eroul volumului Cartea lui Kobak – moare în cutremurul de la București. Hervay Gizella se sinucide in 1982.



SÜTŐ ANDRÁS

Un leagăn pe cer "E bine să ni-l închipuim pe Sütő András pedalînd în continuare pe o bicicletă celestă, îndreptîndu-se spre o redacție mai înaltă și spre o tipografie căreia numai el îi știe, în clipa asta, tainele presimțite în capodopera „Un leagăn pe cer" (...)" - fragment din necrologul „Cireșe de toamnă", de Mircea Dinescu.


SÜTŐ ANDRÁS

Un leagăn pe cer "E bine să ni-l închipuim pe Sütő András pedalînd în continuare pe o bicicletă celestă, îndreptîndu-se spre o redacție mai înaltă și spre o tipografie căreia numai el îi știe, în clipa asta, tainele presimțite în capodopera „Un leagăn pe cer" (...)" - fragment din necrologul „Cireșe de toamnă", de Mircea Dinescu.



Ansamblul Bisericii Armeano-Catolice Sfânta Treime, Frumoasa

Romániai Magyar lexikon
Biserica este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară și o absidă semicirculară egală în lățime cu aceasta. Turnul este adosat laturii de vest a navei cu acoperiș în două ape. Pe latura de nord a întâlnirii turnului cu nava se află o anexă pentru păstrarea obiectelor bisericești, pe latura sudică fiind accesul către tribună și turnul bisericii. Peretului sudic al navei a fost adosat un portic, iar pe latura de nord a întâlnirii dintre cor și navă, o sacristie. Pereții navei, corului și porticului sunt articulate de pilaștri fără bază, cu capiteluri simple și proeminente, care leagă soclul scund de cornișa bogat [...]
tovább a lexikonhoz

Comitele secuilor

Romániai Magyar lexikon
Comitele secuilor (comes Siculorum) a fost cel mai important lider militar, judiciar și administrativ al secuilor din Transilvania. Regele l-a numit din rândul baronilor maghiari (niciodată secui). Într-o anumită perioadă, autoritatea comitelui secuilor era extins dintre teritoriile săsești și peste Mediaș, Bistrița și regiunea acesteia, precum și peste Brașov și regiunea acestuia (Țara Bârsei), dar până în secolul al XV-lea această autoritate a fost desființată. Tot pe mâna comiților secui erau și câteva cetăți care cădeau în afara Secuimii: la început Gurghiu (care în mare parte a jucat rolul centrului [...]
tovább a lexikonhoz

Bokor Zsuzsa

Problémás nőalakok