Număr rezultate: 85


Localităţi:


Monumente din Căpleni
Monumente din Carei
Monumente din Cârţa
Monumente din Chilieni
Monumente din Chiraleş
Monumente din Ciumeşti
Monumente din CJ-II-m-A-07598
Monumente din Cluj-Napoca
Monumente din Cluj–Napoca
Monumente din Colţeşti
Monumente din Corvineşti
Monumente din Crainimăt
Monumente din Cristeştii Ciceiului
Monumente din Cristuru Secuiesc

Monumente istorice:


Capela Inima lui Isus, Odorheiu Secuiesc
Capela romano-catolică, Miercurea Ciuc
Capela Sfântul Anton, Şumuleu Ciuc
Casa Adorján I., Oradea
Casa Adorján II, Oradea
Casa „Darvas – La Roche”, Oradea
Casa „Ioan de Hunedoara”, Baia Mare
Casa Cămării („Palatul voievodal”, „Palatul princiar”), azi Muzeul de Istorie Turda, Turda
Casa Filstich-Kemény, Cluj-Napoca
Casa lui Csiki Márton, Târgu Mureş
Casa Makariás, Târgu Mures
Casa Matia Corvin, Cluj-Napoca
Casa Mauksch–Hintz (Muzeul de Istorie a Farmaciei), Cluj-Napoca
Casa Nemes-Knoblauch, Cluj-Napoca
Casa parohială a bisericii romano-catolice, Braşov
Casa parohială romano catolică veche, Gheorgheni
Casa Poynár, Oradea
Casa Sfatului, Braşov
Casa universitarilor, azi Colegiul academic, Cluj-napoca
Casa Wolphard–Kakas, azi Universitatea de Artă şi Design şi sediu bancă, Cluj-Napoca
Casinou, Miercurea Ciuc
Castelul Bánffy, Borşa (jud. Cluj)
Castelul Bánffy, Răscruci (jud. Cluj)
Castelul Bethlen, Bahnea
Castelul de la Hunedoara
Castelul din Gilău
Castelul Huniade, azi Muzeul Banatului, Timişoara
Castelul Kemény, Şieu
Castelul Kendeffy, Sântămăria Orlea
Castelul Rákóczi-Bánffy, Urmeniş
Castelul Szentkereszty, Arcuş (jud. Covasna)
Castelul Teleki din Dumbrăvioara
Castelul Ugron, Zau de Câmpie
Catedrala arhiepiscopiei ortodoxe, Cluj-Napoca
Catedrala greco catolică, Oradea
Catedrala ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (Biserica cu lună), Oradea
Catedrala ortodoxă română, Arad
Catedrala romano catolică Sf. Maria Mare, Oradea
Catedrala romano catolică, Timişoara
Catedrala romano-catolică, Satu Mare
Cavoul Teleki, Dumbrăvioara
Centrul istoric, Târgu Secuiesc
Cetatea Aradului, Arad
Cetatea de la Colţeşti
Cetatea Devei, Deva
Cetatea din Gherla, azi Penitenciarul Gherla
Cetatea Mikó, azi Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc
Cetatea Oradea
Cetatea Şoimoş
Cetăţuia din Cluj-Napoca
Ciumeşti, biserica reformată
Clădirea „Transilvania”, Zalău
Clădirea Şcolii Superioare de Fete (actualmente Colegiul Naţional Al. Papiu Ilarian), Tîrgu-Mureş
Colegiul Gabriel Bethlen, Aiud
Colegiul reformat, Cluj-Napoca
Colegiul Unitarian János Zsigmond, Cluj-Napoca
Complexul balnear de la Ocna Sibiului
Conacul din Voivodeni
Conacul Thorotzkay-Rudnyánszky din Colţeşti
Conacul Torma, Cristeştii Ciceului
Cripta şi fostul ansamblu al castelului Bethlen, Chiraleş

Articole tematice:


Calomnie
Câmpia Transilvaniei
Cariere şi biografii din secolul XX
Cărţi de bucate
Ceramica de Turda
Cercetarea dialectologică
Cheile Turzii şi legendele lor
Chiaburi, chiaburire
Clacă
Clarvăzători, văzători din Moldova
Colectivizare în Ţinutul Secuiesc
Colonizări în Transilvania în secolul XX.
Comicul
Comitatele în epoca principatului
Comitatele Transilvaniei în Evul Mediu
Comitele secuilor
conexiuni literare româno-maghiare înainte de 1945
Conexiuni literare româno-maghiare, 1945–1989
Contemplarea soarelui-răsare la ceangăii moldoveni
Credinţele populare şi cercetarea lor
Cronica secuiască din Ciuc
Cultivarea limbii
Cultul popular al Mariei
Cultura populară scrisă

Hanul Vulturul Negru, Baia Mare


Clădirea etajată a hanului Vulturul Negru are un plan în L, cu un subsol ce se întinde aproape sub toată clădirea. Hanul este orientat cu latura mai îngustă spre piaţă, iar cu latura mai lungă spre strada Vasile Lucaciu (fosta calea Baia Sprie). Din modul de amplasare deja s-a bănuit, dar cercetările arhivistice au şi confirmat, ipoteza că nucleul clădirii era aripa spre piaţa centrală, iar aripa estică mai [...]

Biserica mizericordienilor, Oradea


În ceea ce priveşte clădirea bisericii, unicitatea ei constă în configuraţia spaţială specifică dată de aşezarea cupolei eliptice cu axul perpendicular pe cel al navei, ceea ce determină şi forma faţadelor. Faţada principală este orientată către nord, având o cornişă pronunţată, deasupra acesteia un fronton cu volute, flancat de cele două turnuleţe de plan pătratic. Spaţiul cupolei aşezată [...]

Conexiuni literare româno-maghiare, 1945–1989


După al Doilea Război Mondial, legăturile literare româno-maghiare se caracterizează printr-o dublă înfăţişare. Pe de o parte, servesc în mod contestabil o mai bună cunoaştere, pe de altă parte au un specific „de vitrină", fiind utilizate pentru a voala sau a contracara tensiunile. Încă în vara anului 1945 a fost înfiinţată atât la Budapesta, cât şi la Bucureşti Societatea de Prietenie Maghiaro-Română, respectiv Româno-Maghiară. Societatea din Bucureşti a editat şi un organ intitulat Revista Româno-Maghiară începând din martie 1948. Uniunea Populară Maghiară a pus accentul începând cu primul său congres, din mai 1945, pe faptul că scriitorii maghiari din [...]


include

include

include