Aspectul baroc al clădirii ne dezvăluie într-o oarecare măsură desenele lui Mikolai Tóth István din anii 1820. Pe aceste desene apare o clădire cu 9 axe: în axa 5 se deschide o uşă spre stradă, iar în axa 6 se află poarta mare a clădirii. Pe baza desenelor se poate constata că clădirea are deja cele două aripi laterale dinspre curte şi are o şarpantă frântă în două ape, [...]
Ruinele bisericii evanghelice, Moruţ
Ruinele bisericii evanghelice se ridică pe dealul de la marginea vestică a satului. Condiţiile de teren ne lasă să presupunem că edificiul de cult ridicat aici era cel al unei biserici fortificate. După toate probabilităţile, aceasta era constituită dintr-o singură navă, cu cor orientat spre est şi două turnuri pe faţada vestică. În prezent, din acest edificiu se mai păstrează cea mai mare parte a peretelui vestic cu [...]
În perioada 1919-1940, schimbarea survenită în situaţia producţiei de carte maghiară din Ardeal (de fapt, începând de atunci, în cea din România) este fundamentală. Odată cu încetarea centralizării puternice anterioare şi oprirea fluxului produselor intelectuale către Budapesta, atât în centrele spirituale maghiare ardelene mai mari, cât şi în oraşele mai mici, sau chiar la sate, iau fiinţă sau se dezvoltă o mulţime de tipografii mici şi mijloci, contribuind şi ele, pentru un timp mai scurt sau mai lung, la îmbogăţirea producţiei de carte maghiară. Volumul producţiei de carte creşte într-o măsură semnificativă: potrivit datelor prezentate de István Monoki, între [...]
include
include
include
