Hramul de la Corneşti

Publicare: 2010-10-08
Autor: KESZEG Vilmos

Descrierea articolului



Corneşti este un sat format prin răspândirea ulterioară a secuilor din scaunul Kézdi, stabiliţi în valea Arieşului între 1264-1271. Numele nu apare nici în hrisovul scaunului secuiesc al Arieşului din 1291 şi nici în cel din 1313. Satul este pomenit pentru prima dată în însemnarea papală din 1332. Biserica satului s-a construit în 1240 pe dâmbul aflat deasupra localităţii, unde se afla şi satul înainte de a fi devastat de către tătari. După Decretul privitor la toleranţa religioasă din 1568 biserica a fost folosită de către unitarieni până în 1774. Apoi Maria Terezia o dă înapoi romano-catolicilor, care au dărâmat-o şi au reconstruit-o. Partea exterioară sudică a bisericii este decorată cu blazonul familiei regale şi cu inscripţia anului 1774. Hramul iniţial al bisericii era Sfânta Familie. Se presupune că noua biserică reconstruită a fost oferită Fecioarei Maria. De la reconstruirea bisericii se ţine hram aici în fiecare an în data de 15 august, de Sfânta Maria Mare.

Locuitorii de confesiune romano-catolică trăiesc în minoritate în această regiune. Unitarienii locuiesc în partea centrală a zonei Arieşului (Turda, Mihai Viteazu, Corneşti, Cheia, Moldoveneşti, Vălenii de Arieş, Plăieşti şi Bădeni), respectiv la Tureni, Rimetea şi la Colţeşti. Comunităţile reformate locuiesc în partea sudică şi sud-estică a scaunului Arieş (Colonia, Viişoara, Hădăreni, Luncani, Grindeni, Câmpia Turzii, Războieni, Lunca Mureşului, Călăraşi, Bogata, Turda, Mihai Viteazu şi Bădeni). Romano-catolici trăiesc la Turda, Corneşti şi Unirea. În 2002 populaţia satului Corneşti era împărţită pe confesiuni în felul următor: dintre cei 781 de locuitori, 338 erau ortodocşi, 4 greco-catolici, 132 romano-catolici, 32 reformaţi, 240 unitarieni, 8 penticostali şi 12 adventişti.

 

Liturghia de sărbătoare are loc înainte de masă în prezenţa mai multor preoţi invitaţi. Predica este ţinută de invitatul special al preotului din sat. Circa 200-250 persoane participă la liturghie. Dacă vremea este favorabilă, atunci spovedania se ţine în curtea bisericii.

Hramul de la Corneşti este şi sărbătoarea satului. În fiecare casă, indiferent de confesiune, se face curăţenie mare şi se fac pregătirile de sărbătoare. Se pregăteşte masă festivă pentru această zi (în mod tradiţional ardei umpluţi, cozonaci şi porumb fiert). Până la începutul anilor 1990 la fiecare casă soseau cei plecaţi în străinătate, rude, vizitatori. Vizitatorii erau întâmpinaţi cu ospitalitate în fiecare casă. Se cuvenea ca oaspeţii să ducă daruri pentru stăpâna casei şi pentru copii.

Înainte de masă se organizează târg (cu 30-50 de corturi) pe străduţa din apropierea bisericii. Oferta este variată (icoane, turtă dulce, dulciuri, jucării pentru copii, bijuterii ieftine, îmbrăcăminte, încălţăminte, ceramică de la Corund, fructe, fripturi, băuturi). În ultima vreme au apărut şi promovările produselor de construcţie şi ale maşinilor agricole. Comercianţii vin din judeţ şi din judeţele învecinate (Alba, Mureş, Sălaj). Pe stradă sunt în jur de 400-500 persoane deodată. Mai multe mii de oameni trec pe la târg. Evenimentul atrage în sat din ce în ce mai mulţi turişti. Mulţi dintre cei din împrejurimi sosesc şi astăzi cu căruţa, respectiv tinerii din satele învecinate vin pe jos în grupuri. Hramul este singura ocazie pentru deplasările cu căruţa sau mersul pe jos. La amiază sărbătoarea continuă la casele oamenilor. Seara tinerii merg la bal, iar în ultimii ani deseori fac excursii sau se adună într-un bar în grupuri.

Hramul de la Corneşti este cel mai popular din regiune. La capela din Mihai Viteazu se ţine hram de Sfântul Mihai (29 septembrie), la Tureni de Sfânta Cruce (14 septembrie), la Turda de Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), iar la Iara în duminica Sfintei Treimi.



Bibliografie selectivă



KESZEG Anna: A sinfalvi búcsú. Kézirat. Néprajzi Múzeum Ethnológiai Adattára, Budapest, 1996.