Ordinul cavalerilor vinului din Transilvania

Publicare: 2010-10-26
Autor: PETI Lehel
Categorie: economie

Descrierea articolului



Ordinul modern al cavalerilor vinului a apărut în Europa la începutul secolului al XX-lea. Acest tip de ordin îşi trasează tradiţiile şi aspiraţiile până în epoca medievală la anumite ordine de călugări şi societăţi numite ordine ale vinului, toate preocupate de viticultură şi economia vinului. Mai precis, ordinul modern se raportează la modul de funcţionare al ordinelor medievale, precum şi la menţinerea cultului vinului prin practicarea virtuţilor cavalereşti. În Ungaria, ca de altfel şi în alte ţări europene cu tradiţii în cultura viticolă, în anii 1970, 1980 şi 1990 înfiinţarea ordinelor cavalerilor vinului s-a bazat în primul rând pe modelul francez şi belgian. După schimbarea de regim din 1989, în Ungaria s-au înmulţit ordinele cavalerilor vinului constituite mai ales pe bază de voluntariat şi auto-organizare. Acestea au avut un rol important în crearea ordinelor cavalerilor vinului din afara graniţelor Ungariei, mai ales în Voivodina şi Felvidék (Slovacia), ordine organizate cu precădere pe bază etnică.

 

 


Ordinele cavalerilor vinului din Transilvania, ca de altfel mai multe ordine din afara graniţelor Ungariei, au fost modelate după tiparul ordinelor de acest gen din Ungaria. Ordinele cavalerilor vinului din Transilvania au adaptat practica uzuală a ordinelor din Ungaria în crearea profilului lor specific. Astfel, universul ritualic (de exemplu încercările ritualice la care sunt supuşi aspiranţii la statutul de membru), însemnele exterioare (de exemplu alegerea unei ţinute particulare), scopurile, denumirile, simbolistica (utilizarea obiectelor şi a însemnelor, de exemplu a drapelului) au fost adaptate după modelul celor din Ungaria. Există mai multe asociaţii de acest fel, cum ar fi, de exemplu, Ordinul Cavalerilor Vinului Sfântul Orbán din Carei, înfiinţat în 2005, Ordinul Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni, înfiinţat în 2008, sau mai recentul, din 2009, Ordin al Cavalerilor Vinului Târnava Mică-Târnave-Kokeltal din Bălăuşeri.


Ordinul Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni este clădit pe fundaţia dată de cultura vinului şi tradiţiile viticole ale zonei vinifere din zona Târnava Mică. Ordinul a fost înfiinţat în primul rând din iniţiativa satelor de pe malurile cursului de jos al râului Târnava Mică. Pe structura dată de reţeaua oraşelor înfrăţite s-a creat un sistem de relaţii între ordinele vinului din zonă şi cele din Ungaria. Astfel, iniţiativa satelor a beneficiat de încurajările membrilor organizaţiilor similare din Ungaria, ceea ce a avut un rol important în înfiinţarea ordinelor din regiunea Târnava Mică. Ordinul Târnava Mică-Târnave-Kokeltal a fost înfiinţat la iniţiativa producătorilor, a viticultorilor din satele din zona cursului de mijloc al râului Târnava Mică.


Cele două ordine ale cavalerilor vinului din Târnava Mică s-au născut din iniţiative ce au condus la forme de organizare civilă la finele anilor 1990. Astfel, ei au înmatriculat Asociaţia Viticolă la Registrul Comerţului mai ales pentru protejarea mărcii înregistrate. Această Asociaţie Viticolă a organizat numeroase concursuri regionale de vin începând de la mijlocul anilor 1990. Concursurile au avut un rol important în educarea micilor producători în vederea producerii vinurilor de calitate, precum şi în vederea creşterii prestigiului producţiei de vin. Ele au fost importante şi în crearea unor reţele informale ce cuprind viticultori şi experţi oenologi din Ungaria.


Conform legislaţiei din România, forma de organizare oficială a Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni este asociaţia. Scopul asociaţiei este promovarea prestigiului şi rangului vinurilor din zona Târnava Mică. Activităţile ordinului sunt specificate în statutul de funcţionare, care menţionează pe primul loc susţinerea, consolidarea, asocierea, organizarea oportunităţilor de prezentare şi protejarea patrimoniului cultural al activităţilor producătorilor de vin şi viticultorilor. Pe lângă acestea statutul mai include sprijinirea cercetării ştiinţifice în domeniul culturii vinului, popularizarea acestei culturi şi menţinerea legăturilor cu ordine similare din Europa şi Ungaria. Asociaţia şi-a propus şi derularea altor activităţi, printre care protejarea mediului, sprijinirea evenimentelor sportive precum şi organizarea de activităţi cu caracter social - un exemplu fiind scoaterea la licitaţie a vinurilor câştigătoare la concursul din 2010. Suma strânsă a fost donată ca şi contribuţie la susţinerea unui ansamblu de dans pentru copii din Târnava Mică.


Ordinul Cavalerilor Vinului este condus de o aşa-numită Dregătorie care cuprinde următoarele funcţii: Marele Maestru, Vornic, Paharnic, Postelnic, Vistier, Logofăt, Hatman. Alte funcţii: cronicar, spătar, clucer, doi stolnici, trei membri în sfatului armaşilor, trei membri în sfatului pârcălabilor şi Marele Maestru Onorific.


Denumirile ordinelor cavalerilor vinului din Transilvania trădează practica curentă din Ungaria: adoptarea numelor sfinţilor vinului, revitalizarea sau reinterpretarea cultului sfântului respectiv. Ordinul Cavalerilor Vinului Sfântul Orbán din Carei a preluat numele sfântului protector al Podgoriei din Carei, înfiinţată de contele Károlyi Sándor la începutul anilor 1700. Alegerea numelui exprimă nevoia de a stabili o legătură cu trecutul, precum şi cu obiceiurile date de cultul sfântului. Viticultorii se aşteptau ca sfântul să le ocrotească viile de îngheţ şi de daunele provocate de acesta. Observăm aceeaşi tendinţă şi în cazul denumirii Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni. Sfântul Martin este patronul perioadelor critice ale dezvoltării strugurilor, al fructului, al muncii şi al perioadelor de recoltă. În cazul acestui ordin, includerea numelui localităţii în denumirea asociaţiei poate fi benefic şi pentru exprimarea ataşamentului local.


Evenimentul central organizat de asociaţia Ordinul Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni este concursul de vinuri care are loc de ziua Sf. Martin. Atunci sunt primiţi şi iniţiaţi noii membri ai asociaţiei. Numărul noilor membri este limitat la maximum doi într-un an, iar unul dintre aceştia este întotdeauna câştigătorul premiului cel mare la concursul organizat de ziua Sfântului Martin. Conform regulamentului de funcţionare ordinul poate avea maximum 50 de membri. După ce s-a atins acest număr, în conformitate cu decizia adunării generale, numărul candidaţilor ce pot deveni membri este egal cu numărul celor care renunţă la acest statut.


Rieslingul italian este aşa-numitul vin-stindard sau vin-emblemă al ordinului. Acest vin este considerat a fi cel mai valoros din podgoria din zona Târnavei Mici. La evenimentele ritualice cavalerii se îmbracă în costum verde închis cu ornamente aurii. În cadrul manifestărilor, cavalerii defilează sub propriul lor drapel.


La manifestărilor organizate de cavaleri se îmbină atmosfera de sărbătoare cu caracterul profesional al întâlnirii. De exemplu, concursul de vinuri este o asemenea ocazie în cadrul căreia evaluarea profesională a vinurilor produse în acel an este secondată de numeroase momente ritualice, cum ar fi defilarea cu cântec şi drapel, participarea la slujbă religioasă, iniţierea noilor membri, anunţarea rezultatelor concursului, decernarea premiilor etc.


Ca parte a ritualului de iniţiere, de învestire, noul membru trebuie să treacă prin anumite încercări, probe ritualice prin care să-şi dovedească priceperea la cultivarea viei şi producerea vinului (încercarea constă în probe practice sau răspunsuri la întrebări). Iniţierea are şi componente ludice sau hazlii. Odată ce candidatul a trecut de testele la care a fost supus, urmează depunerea jurământului, care la rândul lui conţine elemente ludice. La depunerea jurământului noul membru se obligă să promoveze vinul (mai cu seamă vinul-emblemă) din zona Târnavei Mici, să respecte viticultorul şi să preţuiască umorul, „spiritul elevat", buna dispoziţie şi femeile frumoase. Jurământul Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni: „Eu (numele noului membru) în faţa membrilor prezenţi ai Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni şi a numerosului grup de prieteni ai vinului jur solemn să promovez, cu convingere şi deplină determinare, bunul renume al vinurilor din Târnava Mică şi mai ales al rieslingului italian în ţară şi în întreaga lume. Ca membru al Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Martin din Târnăveni promit ca prin faptele mele să fiu membru demn al asociaţiei. Nu o voi face de ruşine, dimpotrivă, voi duce mai departe bunul renume al ordinului. Nu voi uita că respectul cel mai profund i se cuvine viticultorului şi oriunde în lume mă voi afla cu un pahar de vin în mână, voi goli paharul umplut cu acest nectar nobil în sănătatea viticultorilor. Promit ca vinurile din Târnava Mică să-mi amintească întotdeauna de spiritul elevat, umor, voie bună şi femei frumoase pentru că am convingerea că vinul, spiritul, seninătatea şi femeile frumoase împreună fac viaţa mai plină şi lumea mai perfectă." După jurământ Marele Maestru, secondat de postelnic, vornic şi cronicar, învesteşte noii membri cu titlul de cavaler. În faţa drapelului cu stema Ordinului Cavalerilor Vinului Sfântul Marin, Marele Maestru atinge umărul membrilor cu latul sabiei, ridicându-i la rangul de cavaler al ordinului. Ceremonia de învestire are propria ei recuzită de simboluri materiale, cum ar fi sabia folosită la învestire, clopotul ce semnalează diferitele etape ale ritualului, marea carte ce cuprinde lista nominală a membrilor. Potirele sunt de asemenea simboluri importante. După o sorbitură, conţinutul lor este golit într-un vas ritualic de la înfiinţarea ordinului, dând astfel expresie unităţii existente în rândul membrilor ordinului.


Există o serie de elemente comportamentale ce ies în evidenţă în aceste ritualuri: defilare, discursuri (legenda ordinului, anunţarea rezultatelor concursului, mulţumiri), ţinuta corporală corespunzătoare portului festiv, precum şi elementele auditive ce însoţesc aceste evenimente: de exemplu clopoţelul care sună pentru intervale diferite, acompaniind diferite gesturi ritualice, muzica cântată de orchestră, aplauzele etc.


Pe lângă funcţiile profesionale, de asociere, comuniune şi economice, unul dintre rolurile majore ale ordinelor vinului din zona Târnava Mică este acela de a asigura un for pentru crearea şi exprimarea identităţii regionale. În cadrul ceremoniilor organizate de ordinul cavalerilor (concursurile de vin din zona Târnava Mică), programul este asigurat de ansamblurile de muzică şi dans, coruri (taraful din Ciuaşu cântă la aceste manifestări încă de la începuturi). În afară de funcţia de divertisment, aceste manifestări reprezintă totodată şi nevoia de asociere cu tradiţiile şi folclorul local. Funcţia identitară a ordinelor cavalerilor vinului este legată şi de dorinţa de a crea un profil particular, chiar singular. Astfel, caracterul singular asociat vinurilor promovate de ei este creat nu doar prin apelul la originea geografică. Ei recurg şi la utilizarea particularităţilor culturale, la istoria regiunilor şi la elemente ale culturii populare. Reinterpretarea tradiţiilor, introducerea unor elemente noi, încetăţenirea tradiţiilor inventate au un rol semnificativ în procesul de consolidare a acestui capital cultural. Adesea sărbătorile organizate de ordinele cavalerilor vinului se pliază pe serii de evenimente cu semnificaţie locală, cum ar fi, de exemplu, vizita în Transilvania a unor delegaţii din oraşele înfrăţite din Ungaria sau zilele satului. Ordinele cavalerilor vinului din Transilvania joacă un rol important în conştientizarea încercărilor de modernizare a cultivării viei, a tehnologiilor de producţie a vinurilor şi în transformarea pretenţiilor de calitate în etos. Pe lângă aspectele profesionale, ele au un rol important în conturarea experienţelor comunitare, în utilizarea timpului liber, în divertisment şi oportunităţi turistice (de exemplu vizite la ordine similare din străinătate sau la podgorii din afara ţării).



Bibliografie selectivă



MÓD László: „A borrendektől a művelt alkoholistáig." Napjaink szőlő- és borkultúrájának értelmezési lehetőségei népraj/antropológiai szemszögből. Korunk XI. (2008) 9. 43-48.
MÓD László - SIMON András: Megalkotott hagyományok és rítusok a magyarországi borrendek ünnepeiben. Korunk XI. (2008) 9. 13-18.
TERTS András: A magyarországi borrendek. Korunk XI. (2008) 9. 49-53.