listare

trimite prin

Casa „Darvas – La Roche”, Oradea
Ultima actualizare:  2010-02-28
Autor:  Emődi Tamás-Paşca, Mircea



Date despre monument
Adresa: Str. Vulcan Iosif 11.
Cod: BH-II-m-B-01090
Datare: 1910 – 1911

Date istorice

Casa Darvas este situată pe Strada Iosif Vulcan nr. 11 (fostă Rimanóczy) şi poate fi considerată cea mai originală reşedinţă individuală construită la Oradea în stilul secession, un monument de nivel european al arhitecturii 1900. Clădirea este a doua vilă construită de fraţii Vágó la Oradea şi printre ultimele realizări la care cei doi fraţi au lucrat împreună. Stilistic proiectul realizat se încadrează în a doua etapă din evolutia creaţiei fraţilor Vágó, cea influenţată puternic de geometrismul secessionului vienez, perioadă în care este definitivat stilul propriu fraţilor Vágó. Casa face parte din aceeaşi familie stilistică căreia îi aparţin şi palatul Moskovits, Bazarul Árkád, Teatrul Feld (sau teatrul Városliget, astăzi dispărut) din Budapesta şi se înrudeşte cu marea vilă Schiffer din Budapesta pe care o anunţă. Casa poartă amprenta concepţiei operei de artă totală prin care se urmărea crearea unui ambient deosebit. Fraţii Vágó au avut o concepţie unitară, o filosofie proprie în ce priveşte opera de artă, de arhitectură, nu au preluat sau aplicat un limbaj formal deja existent.

 

Darvas Imre a fost un mare întreprinzător din Oradea în domeniul exploatării lemnului. Firma se transformă în societate pe acţiuni, principalii acţionari fiind Darvas Imre şi bancherul Alfred La Roche din Basel, Elveţia. Darvas Imre a cumpărat casa de pe str. Rimanóczy (str. Insif Vulcan) nr. 11 de la Erlich Ignácz în 7 mai 1908 pentru suma de 54.000 coroane, astfel proprietarii imobilului au devenit el şi soţia sa Schutz Margit.

 

Pentru casa Darvas au existat două variante de proiect, cel de-al doilea proiect fiind cel al clădirii ridicate şi existente în prezent. În 8 aprilie 1909 Darvas Imre şi soţia obţin autorizatia de construcţie iar casa a fost probabil ridicată în 1910 constructorul fiind Sztarill Ferenc. În 1912 a fost ridicată aripa cu parter înspre grădină, cu ieşire spre malul Crişului, a cărei proiect este semnat de Vágó László în 27 febuarie 1912. În cazul acestei aripi antreprenorul a fost firma "Incze Lajos és Társa". Deasupra uşii de intrare dinspre malul Crişului se afla o placă pe care era scris „La Roche és Darvas faipari vállalat" (Întreprinderea forestieră La Roche şi Darvas), ceea ce înseamnă că aici erau amplasate birourile firmei. Se pare că proiectul final este o adaptare a proiectului din 1908 pentru corpul de clădire dinspre Criş.


Descrierea edificiului

Casa Darvas este amplasată la nivelul străzii, înglobată în front închis. Este o construcţie în forma literei "L." Corpul principal, faţada principală este spre strada Iosif Vulcan iar faţada secundară spre o curte-grădină pe malul Crişului Repede. În curte, perpendiculară pe corpul de la stradă este aripa secundară cu parter, construită ulterior, în 1912. Ca şi la "casa Vágó" întâlnim o organizare asemănătoare, pe trei nivele: pivniţă (demisol înalt), parter şi etaj.

 

Faţada principală a clădirii are volumele clar precizate şi bine echilibrate. Formele corpurilor care compun clădirea sunt volume geometrice elementare deasupra cărora se ridică acoperişul. Deşi volumetria generală a clădirii se desfăşoară pe orizontală tratarea volumelor lasă impresia de elansare. Echilibrul este dat de îmbinarea dintre verticalele volumelor laterale aflate la nivelul străzii şi dominanta orizontală a părţii centrale şi a întregi construcţii. Organizarea faţadei, asimetia ei exprimă şi organizarea interioară a imobilului.

 

Compoziţia faţadei principale este deosebit de interesantă prin volumele care o compun. Un soclu înalt acoperit cu dale din mozaic urmează linia străzii. În părţile laterale acest soclu se prelungeşte pe verticală prin două corpuri placate cu acelaşi tip de dale. Alăturat corpului din partea dreaptă se găseşte volumul paralelipipedic al intrării având un balcon-trasă la etaj. Intrarea este puternic subliniată de volumul plin în care se deschide golul arcadei parabolice. Deasupra intrării balconul cu balustradă din feronerie are în colţul stâng o amforă îmbrăţişată de o siluetă umană. Marchiza care acoperă balconul este curbată în acelaşi sens cu arcada de la parter şi este foarte asemănătoare cu marchiza de la teatrul Feld (teatrul Városliget). Volumul vertical paralelipipedic din partea dreaptă se termină cu un pinion triunghiular care conferă verticalitate clădirii. În interiorul corpurilor verticale laterale cinci semicoloane (acoperite cu tencuială si decorate la bază şi în partea superioară cu brâuri de mozaic) dispuse într-un arc de cerc, se înalţă pe ambele nivele, între ele fiind ferestre dreptunghiulare înguste şi înalte. Între cele două nivele, între coloane se găseşte un şir de pătrate decorative realizate în tencuială. Corpul vertical din stânga se termină cu o orizontală accentuată iar la colţuri are două proeminenţe (asemănătoare unor acrotere stilizate).

 

Între cele două volume verticale laterale faţada este retrasă de la linia străzii. Aici faţada are două ferestre la parter, trei la etaj iar peretele este tencuit. Faţada principală este tratată într-o manieră care vădeşte influenţa arhitecturii lui Otto Wagner şi a lui Josef Hoffmann (liniile drepte, geometrismul faţadei) şi care anunţă deja formele de la vila Schiffer din Budapesta. Faţă de primul proiect al casei Darvas proiectul realizat exprimă mai puternic personalitatea lui Vágó József, şi se caracterizează prin greometrism, asimetrie, forme mai incisive. Corpurile laterale verticale şi soclul acoperite cu dale din mozaic sunt ritmate cu butoni din ceramică dispuşi în şiruri paralele. Butonii au un rol pur decorativ. Aceeaşi manieră de ritmare a faţadei cu butoni a fost utilizată şi la Bazarul Árkád din Budapesta, sub influenţa lui Otto Wagner.

 

Dacă în ansamblu clădirea denotă influenta arhitecturii secession vieneze, elementele decorative sunt inspirate din arta populară şi din natură, ca şi la alte proiecte ale fraţilor Vágó. Este o interesantă îmbinare între geometrismul dominant al clădirii şi decoraţia naturalistă, vegetală. Elementele decorative sunt florale, mai mult sau mai puţin stilizate, dar şi elemente geometrice, mai ales pe faţada secundară.

 

Feroneria este realizată cu mare atenţie şi constituie un element important al limbajului plastic. Mozaicul aplicat la bază şi în partea superioară a coloanelor are elemente florale şi este realizat din sticlă colorată.
Distribuţia interioară a fost modificată parţial în timp astfel că funcţionalitatea iniţială a casei nu mai poate fi decât presupusă în lipsa proiectului original.

 

Apartamentul principal era compus probabil din holul mare de la parter, încăperile de la parter din dreapta axului intrării şi întreg etajul. Etajul are un mare hol central în care urcă de la parter scara principală. În jurul acestui hol sunt organizate celelalte spaţii. Cinci încăperi sunt dispuse spre stradă iar spre grădină se aflau un salon, sera, zona de serviciu şi scara de serviciu. In partea opusă intrării principale, cele patru ferestre înguste, înalte aflate spre grădină aveau vitralii.
Peretele opus scării (în partea dreaptă a intrării holului) este decorat cu un panou pictat în pânză reprezentând lucrători forestieri (ţărani în costume populare tăind lemne).
Decoraţia interioară este unitară, preponderent florală, inspirată din arta populară şi aparent este în contradicţie cu geometrismul faţadei.

 

Compoziţia vitraliilor este alcătuită din elemente vegetale: flori, lujerul ondulat, laleaua, păsări, elemente geometrice, figuri umane. In golul octogonal al uşilor se afla sticlă sablată având ca decor două păsări / porumbei şi frunze. Panourile pictate sunt realizate în maniera picturii bidimensionale, decorative, specifice artei 1900, cu pete mari de culoare, contururile, liniile fiind bine reliefate.

 

Casa Darvas se înrudeşte cu marea vilă Schiffer din Budapesta realizată în aceeaşi perioadă. Exteriorul ambelor clădiri este simplu, epurat, tratat geometric, dar în interior ornamentica este florală, inspirată din arta populară. Comparativ cu vila din Budapesta, casa din Oradea este mai modestă în ce priveşte mijloacele materiale. Rămân numeroase semne de întrebare legate de casa Darvas privind realizarea vitraliilor, a feroneriei, a panourilor pictate, a celorlalte elemente din interior, a mobilierului. Vila Darvas trebuie să fi fost una dintre cele mai elegante şi mai moderne reşedinţe din Oradea. Construită într-un stil unitar, ea exprimă idealul artiştilor epocii 1900, idealul operei de artă totală şi al artei de a trăi rafinat (Paşca).


Bibliografie selectivă
Gerle János, Kovács Attila, Makovecz Imre: A századforduló magyar építészete. Budapest, 1990.
Paşca Mircea: Operele arhitecţilor Vágó József şi Vágó László la Oradea. Oradea, 2005.
Péter I. Zoltán: 3 secole de arhitectură orădeană, Oradea, 2003.
Péter I. Zoltán: Nagyvárad 900 évés múltja és épített öröksége. Budapest, 2005.


Unable to select database