Hotelul Transilvania (iniţial Pannónia), Oradea
Publicare:  2011-02-14
Ultima modificare:  2011-02-14
Autor:  Pál Emese
Lector: 
Date despre monument
Adresă: str. Teatrului nr. 2.
Cod: BH-II-m-B-01083
Datare: 1903–1904
Date istorice

În primăvara anului 1903 József Guttmann jr. a cumpărat lotul aflat la intersecţia Pieţii Ferdinand cu strada Teatrului, pe care se situa în momentul respectiv casa cu parter a inginerului constructor Ferenc Knapp. În iunie au început demolarea vechii case, iar în luna septembrie au început construirea noului imobil. Lucrările au fost conduse de către proprietar, Guttmann fiind probabil şi proiectantul hotelului. Proiectul hotelului a vizat ridicarea unei clădiri cu două etaje, completat în rezalitul central cu un al treilea etaj, care cuprindea locuinţa chiriaşului clădirii. În numărul din sepembrie 1903 al ziarului local Nagyváradi Napló hotelul Pannónia era prezentat astfel “pe cele două etaje sunt 60 de camere de oaspeţi, amenajate cu confort modern şi eleganţă, completate cu 4 băi. În afară de acestea va exista pe primul etaj şi o sală de banchet de 14 m lungime şi 6 m lăţime, pentru 60 de persoane. (...) Toate încăperile, cele de la parter, cum şi cele de la etaj, vor fi dotate cu încălzire centrală şi curent electric, echipate cu toate accesoriile necesare confortului”.

 

La parterul hotelului deschis în luna iunie a anului 1904 funcţiona o cafenea de mari dimensiuni, un restaurant şi “o grădină de iarnă impozantă”, iar în încăperile subsolului era amenajată o berărie. Începând din anul 1907 în sălile hotelului a funcţionat cinematograful Urania.
În perioada interbelică numele hotelului a devenit Palace, iar între anii 1944–1990  funcţiona sub denumirea Transilvania.

 

 

Descrierea edificiului

Hotelul Pannónia este o clădire de colţ cu două etaje, ridicat pe un plan dreptunghiular. Pe latura cu 7 axe dinspre Piaţa Ferdinand cele 5 axe centrale sunt ieşite din planul faţadei într-un rezalit, rezalitul fiind marcat şi de existenţa unui al treilea etaj. Faţadele clădirii sunt prevăzute cu decoraţii simple, de o calitate superioară, şi cu excepţia câtorva elemente în stil secession sunt de factură eclectică, făcând trimitere la arhitectura palatelor quattrocento-ului florentin. Etajele faţadei dinspre Piaţa Ferdinand sunt separate de brâuri accentuate. Suprafaţa parterului este striată, zidăria fiind străpunsă de ferestre cu închidere semicirculară, de mari dimensiuni. Sub brâul median, ce separă parterul de etajul înâi, se află o friză ce reprezintă relieful unor scene de gen realizate din stucatură. În prima scenă apar trei figuri umane reprezentate într-o excursie, luând picnic. În mijlocul scenei se află o figură feminiă şezută, ţinând în mână un rac. Femeia este încadrată de doi figuri bărbăteşti, dintre care cel din dreapta îi oferă femeii o cupă, iar cel din stânga îi pofteşte pâine. Pe scena a doua apar deasemenea trei figuri tinere, un tânăr şi două tinere. Scena reprezintă momentul în care tânărul le stropeşte pe fetele rezervate cu şampanie. Spaţiul dintre cele două scene este umplut cu imaginea unei livezi cu pomi, a unui coş cu flori şi a unei butelii. Ferestrele cu închidere semicirculară de la primul etaj sunt încadrate de chenare tratate în rustica, cu închidere în ogive. Între linia ferestrelor şi brâul cu decor geometric se întinde o friză cu sgrafitto, care reprezintă imaginea unor putti jucăuşi, combinaţi cu ghirlande de flori şi de frunze, prinse cu panglici. În axele din flancuri se află balcoane curbate, susţinute de console decorate cu denticuli, flori şi festoane. Parapeţii ornamentaţi cu motive geometrice şi vegetale ale balcoanelor sunt încadrate de stâlpuri adosate scunde, decorate câte o vază cu un buchet de floarea soarelui. Chenarele ferestrelor de la etajul al doilea sunt decorate cu motive în zigzag, bolţarii mediani ai acestora fiind ornamentate cu un decor complex compus din aripi, flori, funii şi ancore. Suprafaţa rezalitului central este decorată în panourile de deasupra brâului celui de-al doilea etaj cu motive florale cu vrejuri, precum cu motive florale înscrise în câmpuri cu contururi ondulate, în formă de inimă. Sub brâul care separă etajul al doilea de cel de-al treilea etaj se află un şir de console cu rozete. Etajul al treilea, articulat cu lesene striate este străpuns de ferestre geminate, decorate cu inimi. Desupra streaşinei se află în şir de parazăpadă realizată din motive florale tipice stilului secession, confecţionate din tablă. De acest ultim nivel ţine şi parapetul traforat de la colţurile clădirii, accentuat cu urne.

 

Faţada dinspre strada Teatrului este aproape identică cu faţada principală. Suprafaţa parterului este striată, ferestrele de la parter alternează cu panouri asemănătoare unor ferestre oarbe dreptunghiulare, decorate cu linii ondulate şi motive florale. Cea mai decorată porţiune a clădirii este axa laterală, ieşită într-o rezalită. Ferestrele primului etaj sunt prevăzute cu frontoane tringhiulare, decorate cu motive vegetale. Friza ferestrelor este îmbogăţită cu măşti feminine, suprafaţa chenarului este decorată cu ghirlande de flori, iar panoul de sub pervazul ferestrelor cu benzi din tencuială, asemănătoare unor balustrade. Pe nivelul următor al rezalitului apar ferestre identice cu ferestrele geminate ale faţadei principale. Articularea verticală a acestei porţiuni este asigurată cu ajutorul unor pilaştrii striaţi, cu fus decorat cu motive florale cu vrejuri şi cu capiteluri împodobite cu măşti feminine cu coroană şi cu plete împletite, combinate cu o ornamentică exuberantă. Celelalte detalii ale faţadei sunt identice cu faţada principală, cu excepţia poziţonării ferestrelor geminate, care în cazul faţadei secundare apar pe etajul al doilea, iar decorul de sgrafitto aici formează coroane.

 

În opoziţie cu decoraţia faţadelor, în cazul cărora elementele în stil secession sunt doar sporadice, interioarele au căpătat un decor accentuat în stil secession. Poarta principală comunică cu sălile fostei cafenele, decorate cu oglinzi. Sălile sunt separate prin stâlpuri cu capiteluri decorate cu motive florale. Deschiderile semicirculare sunt încadrate de flori colorate simetrice, pe un fundal aurit. Suprafeţele de deasupra feresetrelor sunt decorate cu buchete de flori, care se întind şi pe tavane, buchetele fiind compuse din flori de culoare roşie, portocalie, mov şi albastru. Buchetele sunt înconjurate de alte compoziţii florale, dispuse pe câmpuri în formă de evantai. Tavanul este decorat în zona candelabrului cu vrejuri de forme spiralate, din care răsar diferite soiuri de flori. Motivele florale simetrice sunt prezente şi în colţurile tavanului, precum şi între stâlpurile ce separă încăperile.

Bibliografie selectivă
Péter, I. Zoltán, Nagyvárad 900 éves múltja és épített öröksége, Nagyvárad, 2005, pp. 209–210.
Péter, I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885–1915, Nagyvárad, 2002, pp. 96–98.