listare

trimite prin

Palatul Moskovits Miksa, Oradea
Ultima actualizare:  2010-06-01
Autor:  Mircea Paşca
Lector:  P. Kovács Klára (fordította)



Date despre monument
Adresa: Parcul Traian nr. 2.
Cod: BH-II-m-B-01065
Datare: 1904–1905.

Date istorice
Imobilul, cunoscut în epocă sub numele de Palatul Moskovits Miksa, a fost comandat de Moskovits Miksa, inginer. Acesta a cumpărat terenul în 1904, pentru suma de 52000 de coroane şi a locuit în noul imobil.
Clădirea a fost ridicată în 1904-1905. La structura de rezistenţă s-au utilizat pentru prima dată în Oradea plăci cu nervuri din beton armat (de tip Hennebique), structura de rezistenţă fiind proiectată de profesorul universitar ing. Zielinszky Szilárd din Budapesta. Imobilul este emblematic pentru arhitectura 1900 din Oradea, fiind una dintre cele mai spectaculoase clădiri ridicate în acest stil, datorită ornamenticii bogate. Paul Constantin include clădirea în arhitectura secesion müncheneză, în aşa numitul Lilienstil. Palatul Moskovits este dominat de caracteristicile tipice arhitecturii 1900, dar este eterogen, eclectic, utilizând şi elemente istoriciste adaptate caracterului general Art Nouveau al faţadelor.

Descrierea edificiului

Imobilul este situat în zona centrală, pe Str. Republicii, principala arteră comercială a oraşului, la intersecţia a trei străzi. Locaţia este marcată de trei clădiri, de mari dimensiuni, construite în perioada 1900-1914, în „stil" Secession, în diferite maniere de expresie a acestuia: Palatul Stern (intersecţia dintre Str. Republicii nr. 10, 10/A şi Str. Mihai Eminescu), Palatul Moskovits Miksa (Str. Republicii, colţ cu Parcul Traian nr. 2), Palatul Apollo (Str. Republicii nr. 12, colţ cu Str. M. Eminescu). Acestea sunt printre cele mai spectaculoase edificii ridicate la începutul secolului al XX-lea în Oradea. Clădirile sunt tipul de imobil de raport, des întâlnit în epocă, organizat în jurul unei curţi interioare, cu spaţii comerciale la parter şi apartamente de închiriat la etaje.

 

Faţadele sunt articulate în funcţie de turnul de pe colţ (corpul rotunjit) încununat cu un coif sub formă de bulb şi sunt realizate similar. Parterul este tratat asemenea unui soclu unde se găsesc golurile vitrinelor magazinelor şi poarta. Cele două etaje se constituie într-un registru orizontal distinct, iar aticul masiv, spectaculos, reprezintă al treilea registru.

 

Corpul rotunjit (turnul) de pe colţul clădirii şi traveele celor două faţade alăturate colţului formează o compoziţie unitară, spectaculoasă: la etajul întâi, pe colţ este un bovindou flancat de două balcoane care fac legătura cu cele două bovindouri din traveele alăturate. La etajul al doilea, deasupra fiecărui bovindou, se găseşte câte un balcon, iar colţul se constituie într-un volum cilindric decroşat faţă de linia faţadei (creând impresia de turn), încununat cu o turelă şi coiful înalt. Acest volum cilindric are la etajul al doilea o nişă care sparge linia cornişei printr-o arcadă semicirculară, puternic marcată şi surmontată de un mic atic. În această nişă este concentrată cea mai spectaculoasă ornamentică cu valenţe simbolice. Fereastra este încadrată între doi arbori (lauri?) al căror frunziş bogat se ridică deasupra ei. Ar putea simboliza pomul vieţii, ţinând cont că proprietarul era evreu (acest motiv apare pe unele morminte evreieşti din cimitirul neolog din Oradea şi pe poarta acestuia). Deasupra ferestrei se găseşte o compoziţie ornamentală cu încărcătură simbolică: în centru este un mascaron, cap de femeie, iar în stânga se distinge un compas cu un echer dedesubt, o roată zimţată. În partea dreaptă se găseşte sceptrul lui Mercur, simbol al comerţului, o mână şi o nicovală. Coiful din tablă, care încununează turnul, este ornat cu nervuri curbilinii şi flori, are în vârf un fleuron ascuţit.

 

Faţadele sunt simetric realizate, iar traveele marginale sunt marcate prin pilaştri cu înălţimea a două nivele. Faţada dinspre Str. Republicii are cinci travee: cele trei centrale au câte o fereastră, iar cele marginale câte două (la etajul al doilea acestea fiind în interiorul unei loggii adăpostite de o arcadă). Faţada dinspre Parcul Traian are, de asemenea, cinci travee, cu câte o fereastră fiecare, iar cele marginale au balcoane în consolă.

 

Decoraţia este deosebit de bogată şi constă în motive vegetale, animaliere, mascaroane realizate în stuc. Predomină elementele vegetale, flori cu tulpinile lungi, curbilinii, pe care le regăsim la toate elementele decorate. La nivelul parterului ornamentele vegetale sunt amplasate sub bovindouri, pe console, în jurul golurilor cu grilaj (deasupra unor uşi mai scunde şi deasupra intrării principale). Majoritatea ornamentelor se concentrează la etajul al doilea. Sub ferestrele de aici şi totodată deasupra celor ale etajului întâi, sunt amplasate cartuşe ornamentale (delimitate de flori cu tulpina ondulată), care înglobează peisaje cu dealuri, munţi, soare, copaci, abia perceptibile. La etajul al doilea, între ferestrele din traveele centrale sunt amplasate elemente decorative cu o lebădă cu pui şi frunze de trestie.

 

Aticul ambelor faţade este puternic marcat de un element înalt situat deasupra celor trei travee centrale, având „forma de rinichi", decorat cu mascaroane. Traveele laterale au aticul sub forma unui parapet cu fante.

 

Feroneria de la balcoane, tipică Artei 1900, este constituită dintr-o broderie din lujeri şerpuitori, din frunze şi flori. Poarta de la intrare, masivă, din metal, are un grilaj cu desen curbiliniu, în care sunt modelate în fiecare canat trei flori (floarea-soarelui) cu tulpini înalte, cea din centru având rădăcini, simbolizând probabil pomul vieţii. Caracterul curbiliniu, floral, vegetal este regăsit şi la feroneria scării, a balcoanelor-galerii din curte şi la grilajul unor uşi de la intrarea în apartamente.

 

Culoarul boltit de la intrare are partea inferioară a pereţilor acoperită cu maiolică verde. Pereţii sunt decoraţi cu elemente din stuc reprezentând trunchiul şi frunzişul unor copaci (laur). În partea superioară se găseşte o friză cu valuri şi păsări în zbor. Pavimentul holurilor este din mozaic din ciment turnat, cu elemente florale, colorat în negru, roşu, galben, verde, iar tipul motivelor se regăseşte la mai multe imobile orădene din aceeaşi perioadă.

 

Palatul Moskovits are subsol, parter înalt, parţial mezanin şi două etaje. Subsolul era destinat spaţiilor de depozitare, parterul magazinelor, magaziilor, iar în curte există un mic apartament cu două camere şi bucătărie. Intrarea, amplasată pe Str. Parcul Traian, se face printr-un culoar în capătul căruia se găseşte scara principală. O a doua scară de serviciu este amplasată în aripa paralelă celei cu scara principală, în curte. La etajul întâi şi al doilea galeriile suspendate care înconjoară curtea deservesc locuinţele. Apartamentele au fost recompartimentate în timp. Iniţial erau apartamente mai mari, având de la trei la cinci încăperi, camerele înspre stradă, iar spre curtea interioară spaţiile de serviciu (bucătărie, cămară, camera servitoarei etc.).


Bibliografie selectivă
CONSTANTIN, Paul, Arta 1900 în România, Bucureşti, 1972.
HÂRCĂ, Rodica, Oradea decoraţii Art Nouveau, Oradea, 2007.
PAŞCA, Mircea, Habitatul orădean la începutul secolului al XX-lea, teză de doctorat, coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Ioan Godea, Oradea, Universitatea din Oradea, 2008.
PAŞCA, Mircea, Trei clădiri de interes public realizate la Oradea de către Rimanóczy Kálmán junior, în Cele Trei Crişuri, Oradea, seria a III-a, nr. 1-3 (ianuarie-martie) 2005, pp. 90-99.
PÉTER, I. Zoltán, 3 secole de arhitectură orădeană, Oradea, 2003.
PÉTER, I. Zoltán, Mesélő képeslapok. Nagyvárad 1885-1915 (Vederi care povestesc, Oradea 1885-1915), Budapest, 2002.
PÉTER, I. Zoltán, Nagyvárad 900 évés múltja és épített öröksége (Trecutul de 900 de ani al Oradiei şi moştenirea construită), Budapest, 2005.
PÉTER, I. Zoltán, Nagyvárad műemlék épületei, Nagyvárad, 2008.


Discuţie