Căutarea nu are rezultat în baza noastră de date. Încercaţi AICI

Incinta fortificată a oraşului Baia Mare


Astăzi chiar şi traseul zidurilor este greu de identificat: turnul porţii de nord a fost la capătul străzii Podul Viilor (pe baza unei stampe de la începutul secolului al XIX-lea se poate constata că a avut şi un pod mobil), şi pe această latură a oraşului incinta a fost paralelă cu râul Săsar (din acest zid s-a păstrat o porţiune lângă clădirea Monetăriei, azi Muzeul de Istorie), s-a continuat în [...]

Palatul Kendeffy, Tabla Regească, Tîrgu-Mureş


Edificiul aflat pe aliniamentul sudic al străzii Szent Miklós, vizavi de Biblioteca Teleki-Bolyai prezintă un plan dreptunghiular cu un rezalit central pronunţat şi câte un rezalit abia perceptibil dispus pe extremităţile faţadei. Faţada principală a monumentului prezintă două registre orizontale, respectiv zece axe verticale şi se evidenţiază printr-un rezalit central de patru axe, cu acoperiş frânt, [...]

Viaţa literară şi culturală maghiară a oraşului Cristuru Secuiesc până în 1989


Prima atestare documentară a oraşului datează din 1333: preotul din „Santa Cruce", care figurează în registrul dijmelor papale, plătea în acea vreme cea mai mare dijmă papală din regiune, dispunea aşadar deja de o parohie însemnată. Mai târziu, Cristuru Secuiesc este amintit ca oraş câmpenesc într-un document din 1459, rangul acesta fiind păstrat până în 1886. Biserica romano-catolică a oraşului este un monument arhitectural în stil gotic târziu, pe una dintre cheile de boltă ale sanctuarului ogival este sculptat anul 1458. Totuşi, cu ocazia săpăturilor arheologice de la sfârşitul anilor '60, în afara zidului bisericii s-au descoperit morminte din secolele XI-XII. Biserica [...]


include

include

include