Trecând pe drumul dintre Luduş şi Sarmaşu, se vede din depărtare conturul castelului dominând vârful dealului din pădurea numită Bârsana. Un drum dărăpănat conduce spre castel dinspre drumul principal din Zau de Câmpie, la capătul căruia se ridică clădirea cu faţada principală cuprinsă între două turnuri. Castelul cu plan în L are o lungime de 50 de metri, aripa lungă având [...]
Biserica greco-catolică „Naşterea Maicii Domnului”, Timişoara
Biserica barocă cu planul dreptunghiular şi absida în formă de potcoavă se situează în cartierul Fabric din Timişoara, pe colţul străzilor Suluţiu şi Comăneşti. Faţada vestică a edificiului este dominată de turnul scund cu coiful învelit cu tablă, care marchează axul porţii. Pilaştri suprapuşi compartimentează faţada în patru axe. Ferestre oarbe încheiate în segment de cerc [...]
În Transilvania, stabilirea în masă a armenilor a avut loc în ultima treime a secolului al XVII-lea. Tradiţia şi literatura de specialitate mai veche leagă stabilirea lor de o singură dată: 1672. Armenii au apărut însă mult mai devreme în Transilvania, iar stabilirea lor în grupuri mai mici sau mai mari a continuat şi în prima parte a secolului al XVIII-lea. Potrivit tradiţiei, un grup mai mare al armenilor, venind din Moldova în jurul anului 1672 prin strâmtorile bine-cunoscute de ei, s-a stabilit iniţial în apropierea acestora: în Bistriţa, Gheorgheni, Frumoasa, Gurghiu, Petelea, Suseni şi pe moşia principelui Apafi de la Ibaşfalău.Armenii din Transilvania au funcţionat în Transilvania ca o [...]
include
include
include
