Biserica armeano-catolică Sfânta Treime (catedrala armeano-catolică), Gherla


Biserica Sfânta Treime, orientată sud-nord este amplasată pe latura sudică a pieţei centrale a oraşului. Clădirea se compune dintr-o navă amplă şi un cor cu închidere semicirculară, cu un turn mare şi două turnuri mai mici adosate. În faţa intrărilor laterale ale bisericii s-a construit câte un portic de dimensiuni reduse. Nava este acoperită în două ape, iar corul cu o semicupolă, la [...]

Palatul Teleki, Cluj-Napoca


În centrul istoric al oraşului Cluj, pe latura nordică a străzii Kogălniceanu se ridică palatul Teleki, una dintre cele mai cunoscute clădiri în stilul barocului târziu din oraş. Palatul Teleki, astăzi sediul bibliotecii orăşeneşti Octavian Goga, este o clădire de colţ, aripa laterală longitudinală se întinde pe latura vestică a străzii Hermann Oberth (fosta Minorita). Clădirea este dispusă pe un [...]

Identitatea maghiaro-armeană


În Transilvania, stabilirea în masă a armenilor a avut loc în ultima treime a secolului al XVII-lea. Tradiţia şi literatura de specialitate mai veche leagă stabilirea lor de o singură dată: 1672. Armenii au apărut însă mult mai devreme în Transilvania, iar stabilirea lor în grupuri mai mici sau mai mari a continuat şi în prima parte a secolului al XVIII-lea. Potrivit tradiţiei, un grup mai mare al armenilor, venind din Moldova în jurul anului 1672 prin strâmtorile bine-cunoscute de ei, s-a stabilit iniţial în apropierea acestora: în Bistriţa, Gheorgheni, Frumoasa, Gurghiu, Petelea, Suseni şi pe moşia principelui Apafi de la Ibaşfalău.Armenii din Transilvania au funcţionat în Transilvania ca o [...]


include

include

include