Casa Adorján I., Oradea


Clădirea, cu planul în forma literei „L", are un gang spre curte în capătul aripii pe Str. Patrioţilor şi o intrare pietonală şi scara spre etaj, în extremitatea laturii de pe Str. Moscovei (nr. 4). Planimetria, funcţiunea, iniţială a imobilului poate fi doar presupusă în lipsa proiectului original. La parter se găsea probabil un singur apartament cu şase camere, al proprietarului, cu spaţiile [...]

Biserica romano-catolică „Sf. Ştefan”, Sâncrăieni


Biserica ridicată pe marginea luncii Oltului este înconjurată de o incintă circulară, uşor neregulată, din piatră, sprijinită pe latura dinspre râu cu contraforturi. Porţile de secol XVII, situate pe latura nord-vestică respectiv sud-vestică a incintei permit accesul în ţintirim. Anul 1692 inscripţionat în timpanul porţii sud-vestice indică probabil şi vechimea incintei. Faţada porţii nord-vestice [...]

Identitatea maghiaro-armeană


În Transilvania, stabilirea în masă a armenilor a avut loc în ultima treime a secolului al XVII-lea. Tradiţia şi literatura de specialitate mai veche leagă stabilirea lor de o singură dată: 1672. Armenii au apărut însă mult mai devreme în Transilvania, iar stabilirea lor în grupuri mai mici sau mai mari a continuat şi în prima parte a secolului al XVIII-lea. Potrivit tradiţiei, un grup mai mare al armenilor, venind din Moldova în jurul anului 1672 prin strâmtorile bine-cunoscute de ei, s-a stabilit iniţial în apropierea acestora: în Bistriţa, Gheorgheni, Frumoasa, Gurghiu, Petelea, Suseni şi pe moşia principelui Apafi de la Ibaşfalău.Armenii din Transilvania au funcţionat în Transilvania ca o [...]


include

include

include