Cetatea de la Colţeşti


Cetatea se află la est de satul Colţeşti pe un promontoriu care domină acea parte a aşezării. Ruinele cetăţii se degradează în mod constant, însă pe alocuri zidurile se păstrează destul de înalt. Cetatea poate fi accesată dinspre vest. Pe această latură se află două intrări. Poarta situată la stânga permite accesul la cea mai veche parte a cetăţii. Este vorba despre un donjon construit la [...]

Ansamblul urban „Şirul Canonicilor”, Oradea


Ansamblul urban baroc, denumit Şirul canonicilor sau mai rar Şirul capitlului, format din şirul a zece case cu un singur etaj, se întinde în faţa grădinii palatului episcopal, pe aliniamentul străzii paralele clădirii catedralei. Fiecare clădire a fost construită în perioade distincte, acest lucru fiind perceptibil şi de pe caracterul neomogen al faţadelor. Elementul cel mai spectaculos al ansamblului este [...]

conexiuni literare româno-maghiare înainte de 1945


Influenţele reciproce între literatura română şi cea maghiară pot fi datate din epoca Reformei, începând cu poezia lui Bálint Balassi, ele fiind deosebit de bogate în domeniul folclorului. Crearea conştientă a legăturilor începe în ultima perioadă a revoluţiei şi luptei pentru libertate din 1848 (Cezar Bolliac, Nicolae Bălcescu) şi după înăbuşirea acesteia din urmă. Károly Ács a publicat la Pesta o antologie a literaturii populare româneşti (1858), Iosif Vulcan redactează de asemenea la Pesta săptămânalul cultural-literar Familia, care cuprinde şi traduceri şi recenzii ale operelor literare maghiare. În acelaşi timp, maghiarii emigraţi în Ţara Românească, [...]


include

include

include