Căutarea nu are rezultat în baza noastră de date. Încercaţi AICI

Palatul baroc (fosta prefectură, astăzi Muzeul de Artă), Timişoara


Faţada principală a clădirii cu două etaje, pe plan pătratic, se deschide spre piaţa Domului, şi este dominată de simetria segmentelor cu 5+1+6+1+5 axe şi ritmată interax de pilaştrii, cuprinzând ambele etaje. Compoziţia simetrică este caracteristică clădirilor baroce, motivele ornamentale însă, ţin de limbajul decorativ al secolului al XIX-lea. Axele sunt delimitate de pilaştrii pe toată înălţimea [...]

Hanul Vulturul Negru, Baia Mare


Clădirea etajată a hanului Vulturul Negru are un plan în L, cu un subsol ce se întinde aproape sub toată clădirea. Hanul este orientat cu latura mai îngustă spre piaţă, iar cu latura mai lungă spre strada Vasile Lucaciu (fosta calea Baia Sprie). Din modul de amplasare deja s-a bănuit, dar cercetările arhivistice au şi confirmat, ipoteza că nucleul clădirii era aripa spre piaţa centrală, iar aripa estică mai [...]

Viaţa literară şi culturală maghiară a oraşului Cristuru Secuiesc până în 1989


Prima atestare documentară a oraşului datează din 1333: preotul din „Santa Cruce", care figurează în registrul dijmelor papale, plătea în acea vreme cea mai mare dijmă papală din regiune, dispunea aşadar deja de o parohie însemnată. Mai târziu, Cristuru Secuiesc este amintit ca oraş câmpenesc într-un document din 1459, rangul acesta fiind păstrat până în 1886. Biserica romano-catolică a oraşului este un monument arhitectural în stil gotic târziu, pe una dintre cheile de boltă ale sanctuarului ogival este sculptat anul 1458. Totuşi, cu ocazia săpăturilor arheologice de la sfârşitul anilor '60, în afara zidului bisericii s-au descoperit morminte din secolele XI-XII. Biserica [...]


include

include

include