Număr rezultate: 85


Localităţi:


Monumente din Căpleni
Monumente din Carei
Monumente din Cârţa
Monumente din Chilieni
Monumente din Chiraleş
Monumente din Ciumeşti
Monumente din CJ-II-m-A-07598
Monumente din Cluj-Napoca
Monumente din Cluj–Napoca
Monumente din Colţeşti
Monumente din Corvineşti
Monumente din Crainimăt
Monumente din Cristeştii Ciceiului
Monumente din Cristuru Secuiesc

Monumente istorice:


Capela Inima lui Isus, Odorheiu Secuiesc
Capela romano-catolică, Miercurea Ciuc
Capela Sfântul Anton, Şumuleu Ciuc
Casa Adorján I., Oradea
Casa Adorján II, Oradea
Casa „Darvas – La Roche”, Oradea
Casa „Ioan de Hunedoara”, Baia Mare
Casa Cămării („Palatul voievodal”, „Palatul princiar”), azi Muzeul de Istorie Turda, Turda
Casa Filstich-Kemény, Cluj-Napoca
Casa lui Csiki Márton, Târgu Mureş
Casa Makariás, Târgu Mures
Casa Matia Corvin, Cluj-Napoca
Casa Mauksch–Hintz (Muzeul de Istorie a Farmaciei), Cluj-Napoca
Casa Nemes-Knoblauch, Cluj-Napoca
Casa parohială a bisericii romano-catolice, Braşov
Casa parohială romano catolică veche, Gheorgheni
Casa Poynár, Oradea
Casa Sfatului, Braşov
Casa universitarilor, azi Colegiul academic, Cluj-napoca
Casa Wolphard–Kakas, azi Universitatea de Artă şi Design şi sediu bancă, Cluj-Napoca
Casinou, Miercurea Ciuc
Castelul Bánffy, Borşa (jud. Cluj)
Castelul Bánffy, Răscruci (jud. Cluj)
Castelul Bethlen, Bahnea
Castelul de la Hunedoara
Castelul din Gilău
Castelul Huniade, azi Muzeul Banatului, Timişoara
Castelul Kemény, Şieu
Castelul Kendeffy, Sântămăria Orlea
Castelul Rákóczi-Bánffy, Urmeniş
Castelul Szentkereszty, Arcuş (jud. Covasna)
Castelul Teleki din Dumbrăvioara
Castelul Ugron, Zau de Câmpie
Catedrala arhiepiscopiei ortodoxe, Cluj-Napoca
Catedrala greco catolică, Oradea
Catedrala ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului” (Biserica cu lună), Oradea
Catedrala ortodoxă română, Arad
Catedrala romano catolică Sf. Maria Mare, Oradea
Catedrala romano catolică, Timişoara
Catedrala romano-catolică, Satu Mare
Cavoul Teleki, Dumbrăvioara
Centrul istoric, Târgu Secuiesc
Cetatea Aradului, Arad
Cetatea de la Colţeşti
Cetatea Devei, Deva
Cetatea din Gherla, azi Penitenciarul Gherla
Cetatea Mikó, azi Muzeul Secuiesc al Ciucului, Miercurea Ciuc
Cetatea Oradea
Cetatea Şoimoş
Cetăţuia din Cluj-Napoca
Ciumeşti, biserica reformată
Clădirea „Transilvania”, Zalău
Clădirea Şcolii Superioare de Fete (actualmente Colegiul Naţional Al. Papiu Ilarian), Tîrgu-Mureş
Colegiul Gabriel Bethlen, Aiud
Colegiul reformat, Cluj-Napoca
Colegiul Unitarian János Zsigmond, Cluj-Napoca
Complexul balnear de la Ocna Sibiului
Conacul din Voivodeni
Conacul Thorotzkay-Rudnyánszky din Colţeşti
Conacul Torma, Cristeştii Ciceului
Cripta şi fostul ansamblu al castelului Bethlen, Chiraleş

Articole tematice:


Calomnie
Câmpia Transilvaniei
Cariere şi biografii din secolul XX
Cărţi de bucate
Ceramica de Turda
Cercetarea dialectologică
Cheile Turzii şi legendele lor
Chiaburi, chiaburire
Clacă
Clarvăzători, văzători din Moldova
Colectivizare în Ţinutul Secuiesc
Colonizări în Transilvania în secolul XX.
Comicul
Comitatele în epoca principatului
Comitatele Transilvaniei în Evul Mediu
Comitele secuilor
conexiuni literare româno-maghiare înainte de 1945
Conexiuni literare româno-maghiare, 1945–1989
Contemplarea soarelui-răsare la ceangăii moldoveni
Credinţele populare şi cercetarea lor
Cronica secuiască din Ciuc
Cultivarea limbii
Cultul popular al Mariei
Cultura populară scrisă

Palatul Rhédey, Cluj-Napoca


Edificiul cercetat, cunoscută în literatura de istorie locală, după proprietarul care a construit forma sa actuală, ca şi casa Rhédey, se întinde pe un lot îngust aflat între Piaţa Unirii, strada Napoca şi strada Ion Raţiu, şi are un plan dreptunghiular alungit, aripile clădirii înconjurând o curte interioră. Aripa dreptunghiulară cu trei nivele dinspre Piaţa Unirii are o faţadă [...]

Ansamblul Colegiului Reformat, Tîrgu-Mureş


La începutul veacului al XX-lea, odată cu avântul economic şi dezvoltarea arhitecturii oraşului, edificiul baroc care adăpostea auditoriul şi biblioteca devenise neîncăpătoare. Drept urmare, în locul acesteia s-a construit între 1908–1909 în [...]

Chiaburi, chiaburire


Termenul de „chiabur" provine din Rusia, unde ţărănimea bogată era astfel denumită. Potrivit teoriei marxist-leniniste, societatea se împarte în clase, în mediul rural ele fiind: proletariatul agicol (fără pămănt), ţărănimea săracă, cea mijlocie şi „chiaburii". Conform acestei viziuni, chiaburii îi exploatează pe ceilalţi agricultori, acest fapt dând naştere „luptei de clasă" dintre chiaburi şi celelalte clase sociale. După preluarea puterii de către comunişti în România (1947), prima dată s-a declanşat o campanie de presă împotriva chiaburilor, apoi, în şedinţa plenară a CC al PMR desfăşurată între 3-5 martie 1949, s-a decis declanşarea colectivizării şi [...]


include

include

include